13 sept.
2025

„Repercusiune” sau „repercursiune”?

„Repercusiune” sau „repercursiune”? Cum este corect? Substantivul feminin al cărui sens este „urmare, consecință” are forma corectă „repercusiune”. Forma „repercursiune” este o greșeală, nu este înregistrată în niciun dicționar nici măcar ca variantă populară sau colocvială. Este, pur și simplu, o prostie. „Repercusiune” este un împrumut neologic din limba franceză, la fel ca verbul „a […]

Read More
16 aug.
2025

„Subsuoară” sau „subțioară”?

Substantivul feminin care denumește „partea de dedesubt a încheieturii brațului cu umărul”, are forma corectă „subsuoară”, în patru silabe: „sub-su-oa-ră”. Cuvântul este foarte vechi, își are originea în construcția latinească „sub ala” care însemna „sub aripă”. Fiind foarte vechi, el a dezvoltat o mulțime de variante, dintre care cele mai cunoscute sunt „subsioară” și „subțioară”. […]

Read More
14 aug.
2025

Te îmbraci în „maiou” sau în „maieu”?

Substantivul care denumește un „articol de lenjerie sau de echipament sportiv (cu sau fără mâneci), de obicei decoltat, purtat direct pe piele” are forma literară „maiou”. Este un împrumut neologic, din limba franceză. O micuță paranteză.

Read More
11 aug.
2025

„Ștecher” sau „ștecăr”?

Substantivul care denumește o „piesă la capătul unui șnur, care face contactul între un aparat electric și priza de curent; fișă de curent.” are forma corectă „ștecăr”, nu „ștecher”. Se scrie și se pronunță „ștecăr”. Este un împrumut din limba germană. Paradigma lui cuprinde formele „ștecăr”, „ștecărul”, „ștecărului”, la singular și „ștecăre”, „ștecărele” și „ștecărelor”, […]

Read More
9 aug.
2025

Cum se spune corect: „reșeu” sau „reșou”?

Substantivul neutru care denumește un „aparat de încălzit, electric sau cu gaz, întrebuințat la bucătărie și în laborator” are forma corectă „reșou”. „Reșou”, cu „o”, nu „reșeu”, cu „e”. Paradigma lui flexionară cuprinde formele „reșou”, „reșoul”, „reșoului” la singular și „reșouri”, „reșourile”, „reșourilor”, la plural. Prin urmare este greșit să spui: „Sobă reșeu încălzire cu […]

Read More
8 aug.
2024

„Moloz” sau „moluz”?

Dă click pe imagine pentru explicație. Sau citește-o singur mai jos. Substantivul neutru cu sensul „material sub formă de pulbere de tencuială, spărturi de cărămidă și mortar, provenit din dărâmarea unor ziduri sau după executarea unor lucrări de zidărie” are forma corectă „moloz”. „Moloz”, nu „moluz”. Forma de plural nearticulată este „molozuri”. Celelalte forme sunt: […]

Read More
3 mart.
2024

Te doare „genunchele”? Sau „genunchiul”?

Substantivul „genunchi” este invariabil, adică are aceeași formă pentru singular și plural. Formele de singular sunt: „genunchi”, „genunchiul”, „genunchiului”. Este greșit, așadar, enunțul: „M-am lovit la un genunche.” Corect: „M-am lovit la un genunchi.” Greșit: „Am facut radiografie la genunchele drept.” Corect: „Am facut radiografie la genunchiul drept.” Greșit: „Simt o durere în zona genunchelui.” […]

Read More
24 dec.
2023

„Prețul costă”

Greșeală de limbă la Digi 24, emisiunea DigiMatinal Verbul „a costa” înseamnă „a avea un preț, o valoare în bani; a prețui.” Prin urmare este greșită construcția „prețul costă”: „Prețul mediu al unui hectar de teren arabil costă 8000 de euro.” „Prețul costă” este un pleonasm. Nu prețul costă, nu prețul are un preț, ci […]

Read More
29 oct.
2023

Expresii vechi românești: „cățea de vreme”

Limba română este bogată în expresii savuroase, pe care vorbitorii contemporani nu le mai cunosc și nu le mai folosesc. Una din aceste expresii este „cățea de vreme”. Expresia „cățea de vreme” înseamnă „vreme rea, cumplită”. Întâlnim această expresie rară la scriitorul Barbu Ștefănescu Delavrancea, în schița „Sorcova”, publicată în 1885 : „Biata Bălașa!… Săracă […]

Read More
28 oct.
2023

Abțibild

Îndeobște copiii – dar nu numai – pronunță „acțibild”, cu „c”, „agțibild”, cu „g” sau chiar „ațibild”. Toate aceste forme sunt greșite. Forma corectă a cuvântului este cu „b” – atât în pronunțare, cât și în scriere: „abțibild”. Cuvântul este un neologism, împrumutat din germană: Abziehbild, (format din abziehen „a desprinde” și Bild „imagine”). Adevărat […]

Read More
19 iun.
2023

Evaluarea națională 2023 – subiectele I.B.3. și I.B.4., lexic (rezolvare)

Rezolvarea subiectelor I.B.3. și I.B.4. 3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. Sensul secvenței subliniate în fragmentul: „și mi se cuvine să-mi caut rost în lume” este: a) a-și învăța lecția pe dinafară. b) a scăpa de cearta cuiva. c) a certa puternic pe cineva. d) a-și găsi un scop în viață.

Read More
19 iun.
2023

Evaluarea națională 2023 – subiectul I.B.2, derivate (rezolvare)

Rezolvarea subiectului I.B.2 2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. Există doar cuvinte derivate în seria: a) „bogății”, „potecuța”. b) „dealuri”, „dormeau”. c) „mărăcini”, „buruiană”. d) „totdeauna”, „orișicât”.

Read More
26 mart.
2023

Greșeală de formulare a subiectului la simularea Evaluării naționale 2023 (proba de limba română)

Subiectul I.B.4 de la proba de limba română a simulării Evaluării naționale (20 martie 2023) a fost formulat greșit, din punct de vedere științific și didactic. Subiectul sună astfel: Există o relație de polisemie între cuvintele subliniate în secvențele din seria: a) „mai rămânea timp pentru o baie în lac”; Meșterul trebuie să pună faianța […]

Read More
26 oct.
2022

Adjectivul „calitativ” nu înseamnă „valoros”

Cuvântul „calitativ” este un adjectiv care înseamnă „referitor la calitate”, „care ține de calitate, de natura lucrurilor”. Prin urmare putem folosi cuvântul în enunțuri precum: „Între aceste două obiecte există deosebiri calitative.” (adică deosebiri în privința calității lor). „Se poate face analiză calitativă și cantitativă.” (adică analiza calității și a cantității). Putem utiliza adjectivul în […]

Read More
26 oct.
2022

Cuvântul polisemantic

Nu confunda cuvântul polisemantic cu omonimele. „Omonim” este o noțiune relativă, la fel ca „geamăn” sau „frate”. Nu-i poți spune unui singur cuvânt „omonim”. Așa cum un om singur la părinți nu poate fi numit „geamăn” sau „frate”. Deci nu poți spune: „Cuvântul bancă este omonim.”; așa cum nu poți spune: „Georgică este geamăn (sau […]

Read More
10 iul.
2022

A trage un semnal de alarmă

A trage un semnal de alarmă – a atrage atenția Uneori ignoranța vorbitorilor duce la formulări rizibile. De exemplu, amestecând expresiile „a trage un semnal de alarmă” și „a atrage atenția”, unii au produs enormitatea „a atrage un semnal de alarmă”. Iată ce putem găsi pe site-ul unei televiziuni foarte populare: „MAE atrage un semnal […]

Read More
20 iun.
2022

Sensul cuvântului „expertiză”

Cuvântul „expertiză” este înregistrat în dicționarele românești cu sensul „cercetare cu caracter tehnic făcută de un expert, la cererea unui organ de jurisdicție sau de urmărire penală ori a părților, asupra unei situații, probleme etc. a cărei lămurire interesează soluționarea cauzei.” și, mai departe, (concret) „raport întocmit de un expert asupra cercetărilor făcute”. Se poate […]

Read More

ÎNSCRIERE

Înscrie-te acum pentru meditații online la limba română!

Nume
E-mail
Alege nivelul de studiu pentru care vrei meditații.
Adaugă aici orice alt mesaj.

Sprijină-mă!

Become a Patron!

Sprijină cu o donație acțiunea de promovare și cultivare a limbii române pe internet!


Dă click pe butonul de mai sus și vezi despre ce este vorba!

Categorii

Arhivă