Extras din GALR 2008, pagina 168 În formule expresive cu de, se produce o reorganizare a grupului nominal. Adjectivul se substantivează și devine centru sintactic al grupului: harnica de Irina, leneșul de Ion, nebuna de mine etc. Această construcție, cu adjective substantivate, poate avea în componență un nume propriu (ticălosul de Tomșa), un substantiv […]
Read MoreConform GBLR, „construcții de tipul noi toți, noi trei, aceiași doi, toți trei reprezintă un tipar apozitiv special, în care atât baza, cât și apoziția au natură pronominală și în care componentele nu sunt obligatoriu izolate prozodic.” Exemplu: „I le-am recomandat pe acestea două.” „(pe) acestea” – pronume demonstrativ / funcție sintactică de complement direct; […]
Read MoreParticipiul este o formă verbală nepersonală care are trăsături de verb, dar se comportă (când nu este simplu component al unei forme compuse) ca un adjectiv. Participiul este o formă alcătuită din radical şi terminaţie (sufix). Terminaţiile sunt diferite, în funcţie de clasa şi subclasa morfologică a verbelor: plec-+-at, făc-+-ut, mer-+-s, rup-+-t, fug-+-it, cobor-+-ât. Verbele […]
Read MoreÎn mod interesant, titlul „Iapa lui Vodă” pare paradoxal, deoarece în text nu apare de fapt nicio iapă care să aparțină lui Vodă. Titlul are o semnificație simbolică și face referire la o expresie îndrăzneață folosită de personajul principal, Ioniță comisul. Mai exact, când Ioniță merge să-și caute dreptatea, el spune că dacă nici Vodă […]
Read MoreManualul: Limba și literatura română Clasa: a VIII-a Editura: Art Klett, 2020 Autorii: Florentina Sâmihăian, Sofia Dobra, Monica Halaszi, Anca Davidoiu-Roman, Horia Corcheș Pagina: 77 Greșeala: Se confundă construcțiile cu reflexiv obligatoriu cu cele în care pronumele reflexiv are funcție sintactică. 1. La secțiunea „Repere” se afirmă că „în construcțiile în care pronumele reflexiv are […]
Read MoreDă click pe imaginea de mai jos pentru explicații. Sau citește-le singur dedesubtul imaginii. Dacă ai înțeles, dă un test aici: https://teste.meditatiilaromana.ro/2024/08/22/cai-sau-c-ai/. Când scriem „cai” (fără cratimă) și când scriem „c-ai” (cu cratimă)? Pe scurt, se scrie fără cratimă când este vorba despre un singur cuvânt. Se scrie cu cratimă când sunt două cuvinte diferite […]
Read More
Dă click pe imagine pentru explicație. Sau citește-o singur mai jos. Substantivul neutru cu sensul „material sub formă de pulbere de tencuială, spărturi de cărămidă și mortar, provenit din dărâmarea unor ziduri sau după executarea unor lucrări de zidărie” are forma corectă „moloz”. „Moloz”, nu „moluz”. Forma de plural nearticulată este „molozuri”. Celelalte forme sunt: […]
Read MorePoți mări imaginea pentru a vedea mai bine.
Read More
Actualizare Întâlnirea va avea loc la ora 19:00. Cei care s-au înscris să acceseze linkul următor: https://meet.google.com/znp-ggmi-yet . ………………………………………………………………………………………………………………………………. După examenul de admitere, la circa două ore de la publicarea subiectelor pe site-ul facultății, voi organiza o întâlnire online cu cei care doresc să afle care este rezolvarea subiectelor de limba română. Întâlnirea va avea […]
Read More
De joi, 4 iulie 2024, reiau seria de lecții recapitulative online „10 dificultăți gramaticale”. Vor fi lecții de 2 ore dedicate dificultăților recurente de la admitere, organizate tematic (părți de vorbire, părți de propoziție, sintaxa frazei). Pentru a participa, doritorii vor trimite un mesaj, folosind formularul din dreapta paginii până cel târziu la ora 22:00 […]
Read MoreGenială formularea de la subiectul I.B.3: „Sunt omonime AMBELE cuvinte…”!!! E ca și cum l-ai întreba pe vecinul care are gemeni: – Vecine, sunt gemeni AMBII copii?!
Read MoreVerbul „a adopta” este de conjugarea I, subclasa a II-a, fără sufixul „-ez-” de indicativ și conjunctiv prezent. El se conjugă astfel: -la indicativ prezent: „eu adopt”, „adopți”, „adoptă”; -la conjunctiv prezent: „eu să adopt”, „să adopți”, „să adopte”. Este greșit prin urmare enunțul: „Legea prevede ca părintele care adoptează un copil să poată beneficia […]
Read MoreSubstantivul „genunchi” este invariabil, adică are aceeași formă pentru singular și plural. Formele de singular sunt: „genunchi”, „genunchiul”, „genunchiului”. Este greșit, așadar, enunțul: „M-am lovit la un genunche.” Corect: „M-am lovit la un genunchi.” Greșit: „Am facut radiografie la genunchele drept.” Corect: „Am facut radiografie la genunchiul drept.” Greșit: „Simt o durere în zona genunchelui.” […]
Read MoreMultă lume crede că „fortuit” este o formă mai elegantă a lui „forțat”. Semidocții sclifosiți îl folosesc considerând că astfel își arată cultura. De fapt, se fac de râs. Cuvântul „fortuit” nu înseamnă „forțat”.
Read MoreGreșeală de limbă la Digi 24, emisiunea DigiMatinal Verbul „a costa” înseamnă „a avea un preț, o valoare în bani; a prețui.” Prin urmare este greșită construcția „prețul costă”: „Prețul mediu al unui hectar de teren arabil costă 8000 de euro.” „Prețul costă” este un pleonasm. Nu prețul costă, nu prețul are un preț, ci […]
Read More