Substantivul care denumește un „articol de lenjerie sau de echipament sportiv (cu sau fără mâneci), de obicei decoltat, purtat direct pe piele” are forma literară „maiou”. Este un împrumut neologic, din limba franceză. O micuță paranteză.
Read More
Adulți, nu mai stricați copiii întrebându-i prostește: „-Georgele/Maricico, ce clasă ești?” Pentru că voi îi obligați să răspundă tot prostește: „-Sunt clasa a cincea, nene/tanti!” Țineți minte: copilul nu ESTE clasă, copilul este ÎN clasă, ÎNTR-o clasă. Cuvântul „clasă” are sensul general de „grup (mare) de obiecte, de elemente, de ființe, de fenomene cu însușiri […]
Read More
În limba română, delimitarea unui interval (temporal, spațial sau de orice fel de valori măsurabile) se face fie prin prepozițiile „de” și „până” (ce precedă cuvintele care redau cele două capete ale intervalului), fie cu ajutorul prepoziției „între” urmată de cuvintele care exprimă cele două capete ale intervalului legate între ele prin conjuncția coordonatoare copulativă […]
Read More
Substantivul care denumește o „piesă la capătul unui șnur, care face contactul între un aparat electric și priza de curent; fișă de curent.” are forma corectă „ștecăr”, nu „ștecher”. Se scrie și se pronunță „ștecăr”. Este un împrumut din limba germană. Paradigma lui cuprinde formele „ștecăr”, „ștecărul”, „ștecărului”, la singular și „ștecăre”, „ștecărele” și „ștecărelor”, […]
Read More
Unul dintre subiectele date anul acesta la Evaluarea națională pentru absolvenții clasei a VIII-a le-a cerut elevilor să despartă corect în silabe cuvintele „mijloacele” și „speriați”. Surprinzător, mulți elevi foarte buni l-au greșit pe al doilea, pe „speriați”, despărțindu-l în două silabe: „spe-riați”. Corect este „spe-ri-ați”, în trei silabe, cu hiat între vocalele „i” și […]
Read More
Substantivul neutru care denumește un „aparat de încălzit, electric sau cu gaz, întrebuințat la bucătărie și în laborator” are forma corectă „reșou”. „Reșou”, cu „o”, nu „reșeu”, cu „e”. Paradigma lui flexionară cuprinde formele „reșou”, „reșoul”, „reșoului” la singular și „reșouri”, „reșourile”, „reșourilor”, la plural. Prin urmare este greșit să spui: „Sobă reșeu încălzire cu […]
Read More
De luni, 21 iulie 2025, reiau seria de lecții recapitulative online „Dificultăți ale limbii române la admiterea de la Academia de Poliție”. Vor fi lecții de 2 ore dedicate dificultăților recurente de la admitere, organizate pe niveluri ale limbii (fonetică, lexic, morfologie, sintaxa propoziției, sintaxa frazei). Pentru a participa la prima lecție, doritorii vor trimite […]
Read MoreGALR 2008 Rar, complementul indirect face parte și din grupul adverbial, având ca regent un adverb (adesea provenit din adjectiv), de ex. S-a comportat adecvat situației.; Aidoma bărbaților, Maria umbla cu cuțit la brâu. (S. Golopenția, Cartea plecării); A procedat conform indicațiilor primite.; Îi dă oarecum dreptate și lui Hermogene, potrivit tacticii pedagogice atât de […]
Read More
Adăugare ulterioară Cei care nu s-au înscris de la prima lecție urmând pașii de mai jos se pot înscrie oricând, cu cel puțin o oră înainte de începerea lecției (care va fi anunțată cu o zi înainte pe grupul de Facebook, aici.) Pentru înscriere, accesați linkul următor: https://teams.live.com/l/invite/FEADDIgG0u2Af2xmwQ De luni, 30 iunie 2025, reiau seria […]
Read MoreExtras din GALR 2008, pagina 168 În formule expresive cu de, se produce o reorganizare a grupului nominal. Adjectivul se substantivează și devine centru sintactic al grupului: harnica de Irina, leneșul de Ion, nebuna de mine etc. Această construcție, cu adjective substantivate, poate avea în componență un nume propriu (ticălosul de Tomșa), un substantiv […]
Read MoreConform GBLR, „construcții de tipul noi toți, noi trei, aceiași doi, toți trei reprezintă un tipar apozitiv special, în care atât baza, cât și apoziția au natură pronominală și în care componentele nu sunt obligatoriu izolate prozodic.” Exemplu: „I le-am recomandat pe acestea două.” „(pe) acestea” – pronume demonstrativ / funcție sintactică de complement direct; […]
Read MoreParticipiul este o formă verbală nepersonală care are trăsături de verb, dar se comportă (când nu este simplu component al unei forme compuse) ca un adjectiv. Participiul este o formă alcătuită din radical şi terminaţie (sufix). Terminaţiile sunt diferite, în funcţie de clasa şi subclasa morfologică a verbelor: plec-+-at, făc-+-ut, mer-+-s, rup-+-t, fug-+-it, cobor-+-ât. Verbele […]
Read MoreÎn mod interesant, titlul „Iapa lui Vodă” pare paradoxal, deoarece în text nu apare de fapt nicio iapă care să aparțină lui Vodă. Titlul are o semnificație simbolică și face referire la o expresie îndrăzneață folosită de personajul principal, Ioniță comisul. Mai exact, când Ioniță merge să-și caute dreptatea, el spune că dacă nici Vodă […]
Read MoreManualul: Limba și literatura română Clasa: a VIII-a Editura: Art Klett, 2020 Autorii: Florentina Sâmihăian, Sofia Dobra, Monica Halaszi, Anca Davidoiu-Roman, Horia Corcheș Pagina: 77 Greșeala: Se confundă construcțiile cu reflexiv obligatoriu cu cele în care pronumele reflexiv are funcție sintactică. 1. La secțiunea „Repere” se afirmă că „în construcțiile în care pronumele reflexiv are […]
Read MoreDă click pe imaginea de mai jos pentru explicații. Sau citește-le singur dedesubtul imaginii. Dacă ai înțeles, dă un test aici: https://teste.meditatiilaromana.ro/2024/08/22/cai-sau-c-ai/. Când scriem „cai” (fără cratimă) și când scriem „c-ai” (cu cratimă)? Pe scurt, se scrie fără cratimă când este vorba despre un singur cuvânt. Se scrie cu cratimă când sunt două cuvinte diferite […]
Read More
Dă click pe imagine pentru explicație. Sau citește-o singur mai jos. Substantivul neutru cu sensul „material sub formă de pulbere de tencuială, spărturi de cărămidă și mortar, provenit din dărâmarea unor ziduri sau după executarea unor lucrări de zidărie” are forma corectă „moloz”. „Moloz”, nu „moluz”. Forma de plural nearticulată este „molozuri”. Celelalte forme sunt: […]
Read MorePoți mări imaginea pentru a vedea mai bine.
Read More
Actualizare Întâlnirea va avea loc la ora 19:00. Cei care s-au înscris să acceseze linkul următor: https://meet.google.com/znp-ggmi-yet . ………………………………………………………………………………………………………………………………. După examenul de admitere, la circa două ore de la publicarea subiectelor pe site-ul facultății, voi organiza o întâlnire online cu cei care doresc să afle care este rezolvarea subiectelor de limba română. Întâlnirea va avea […]
Read More