31 oct.
2026

Două substantive omonime: „supat” – „supat”

De la supinul verbului „a supa” („a lua masa seara târziu”), s-a format, prin conversiune, substantivul „supat”, pe care îl folosește Vasile Docea în traducerea jurnalului regelui Carol I al României: „Ora 10 supat cu Elisabeta, citit. Ora 11 3/4 plecat cu trăsura la Mitropolie…” „Supat în camera lui Leopold.” „Ora 7 1/2 supat.” Acest […]

Citește mai mult
10 oct.
2026

Unde s-a ascuns pisica? „Supat” sau „sub pat”?

Nu, în limba literară, limba folosită în situații formale, nu putem spune corect „Pisica s-a ascuns supat.” Și, mai ales, nu putem scrie: „Pisica s-a ascuns supat.”. Nu, în acest context, „supat” nu este un substantiv. Da, există un substantiv „supat”, dar nu, nu este nou, ci are o atestare scrisă de cel puțin 100 […]

Citește mai mult
7 oct.
2026

Cuvântul „totul” nu e substantiv

Cuvântul „totul” nu e substantiv Semnalez o greșeală din manualul de limba și literatura română de clasa a VII-a al editurii ArtKlett. La pagina 35 se afirmă că pronumele nehotărât „tot” devine substantiv în varianta „totul”, aparent articulată cu articolul hotărât „-ul”. Conform GALR – 2008 și DOOM3, în acest exemplu, „totul” rămâne pronume nehotărât. […]

Citește mai mult
Adjectivul „calitativ” nu înseamnă „valoros”
18 iul.
2026

Ești „calitativ”? Ești „cel mai calitativ”?

Adjectivul „calitativ” nu înseamnă „de calitate, valoros, bun”. El are sensul „referitor la calitate”, „care ține de calitate, de natura lucrurilor” Putem spune, de exemplu: „Între aceste două obiecte există deosebiri calitative.” (adică deosebiri în privința calității lor). Putem vorbi de „control calitativ” (control care urmărește calitatea), „evaluare calitativă”, „indicatori calitativi” etc. Putem folosi cuvântul […]

Citește mai mult
27 iun.
2026

Recapitulare finală pentru admiterea la Drept, București, 2026

Recapitulare finală pentru admiterea la Drept, București, 2026 De luni, 6 iulie 2026, reiau seria de lecții recapitulative online „Dificultăți gramaticale la admiterea de la Drept, București”. Vor fi 14 lecții de 2 ore dedicate dificultăților recurente de la admitere, organizate tematic (clase lexico-gramaticale, funcții sintactice în propoziție și frază). Pentru a se înscrie, doritorii […]

Citește mai mult
24 mai
2026

Pronume nehotărât sau adverb?

Pronume nehotărât sau adverb? Conform GALR: „Toți cuantificatorii cu trăsătura semantică [Apreciere cantitativă] (tot, oricât, fiecât, câtva, altcâtva, oarecât, mult, puțin, atât), folosiți la forma de masculin singular în contextul unor verbe tranzitive, pun probleme de încadrare morfologică – pronume nehotărâte sau adverbe. De exemplu: Mănânc oricât / oricâtă [înghețată mi se dă]. (oricât intră […]

Citește mai mult
Omonimia și polisemia
26 apr.
2026

Polisemie sau omonimie?

Omonimia și polisemia sunt confundate deseori. Omonimia este o relație între două cuvinte cu aceeași formă, dar cu sens total diferit. Polisemia este trăsătura unui cuvânt de a avea mai multe sensuri înrudite. Pe care din cele două se bazează gluma din filmul de mai jos?  

Citește mai mult
Relația dintre Ion și Vasile Baciu
3 apr.
2026

Ion al lui Rebreanu — un ticălos fără circumstanțe atenuante?

​​​Există o tentație veche în critica literară românească de a-l înțelege pe Ion — personajul eponim al romanului lui Rebreanu — ca pe un produs al mediului său. Sărac, umilit,… … … 

Citește mai mult
28 mart.
2026

Cum identific cazul substantivului și funcția lui sintactică?

Articolul abordează analiza morfosintactică a substantivului. Identificarea cazului substantivului se face prin analizarea formei și a contextului. Formele de tip „lumii” sau „sufletului” pot fi atât de dativ, cât și de genitiv, dar alegerea corectă se face în funcție de prepoziții și de relațiile sintactice. În exemplul analizat, „lumii” este genitiv cu funcție de circumstanțial de loc, iar „sufletului” este genitiv cu funcție de atribut.

Citește mai mult
12 dec.
2025

Unde e verbul „dispăruseră”?

Uitați-vă la exercițiul 2. Cere ca elevii să indice timpurile verbelor (atenție!) „din text”. Și sunt enumerate trei verbe, dintre care primul este „dispăruseră”. Acum, căutați verbul în text, ca un elev cuminte. L-ați găsit?   Limba și literatura română, clasa a V-a, editura Art Klett, 2022 Contribuție autori: Florentina Sâmihăian – Unitatea II: Lectură, […]

Citește mai mult
6 dec.
2025

„La fel ca” și „la fel cu”

Comparația de egalitate cu regent verbal sau propozițional Această comparație implică o relație complexă între două procese sau stări, în care există un element comun (de obicei implicit) și unul diferit (obligatoriu explicitat). Regentul poate fi nu doar verbul, ci grupul verbal sau chiar propoziția. Acest tip de structuri comparative se realizează la nivel sintactic […]

Citește mai mult
13 sept.
2025

„Repercusiune” sau „repercursiune”?

„Repercusiune” sau „repercursiune”? Cum este corect? Substantivul feminin al cărui sens este „urmare, consecință” are forma corectă „repercusiune”. Forma „repercursiune” este o greșeală, nu este înregistrată în niciun dicționar nici măcar ca variantă populară sau colocvială. Este, pur și simplu, o prostie. „Repercusiune” este un împrumut neologic din limba franceză, la fel ca verbul „a […]

Citește mai mult
3 sept.
2025

Adjectivul „complice”

Adjectivul „complice” este variabil și are 2 forme: masculin singular-„complice”, masculin plural-„complici”, feminin singular-„complice”, feminin plural-„complice”. Două forme: „complice” și „complici”. Vom spune corect: „El este complice la crimă.” „Ei sunt complici la crimă.” „Ea este complice la crimă.” „Ele sunt complice la crimă.” Este greșit prin urmare enunțul:

Citește mai mult
14 aug.
2025

Te îmbraci în „maiou” sau în „maieu”?

Substantivul care denumește un „articol de lenjerie sau de echipament sportiv (cu sau fără mâneci), de obicei decoltat, purtat direct pe piele” are forma literară „maiou”. Este un împrumut neologic, din limba franceză. O micuță paranteză.

Citește mai mult
13 aug.
2025

„Ce clasă ești?”

Adulți, nu mai stricați copiii întrebându-i prostește: „-Georgele/Maricico, ce clasă ești?” Pentru că voi îi obligați să răspundă tot prostește: „-Sunt clasa a cincea, nene/tanti!” Țineți minte: copilul nu ESTE clasă, copilul este ÎN clasă, ÎNTR-o clasă. Cuvântul „clasă” are sensul general de „grup (mare) de obiecte, de elemente, de ființe, de fenomene cu însușiri […]

Citește mai mult
12 aug.
2025

De la… până la…

În limba română, delimitarea unui interval (temporal, spațial sau de orice fel de valori măsurabile) se face fie prin prepozițiile „de” și „până” (ce precedă cuvintele care redau cele două capete ale intervalului), fie cu ajutorul prepoziției „între” urmată de cuvintele care exprimă cele două capete ale intervalului legate între ele prin conjuncția coordonatoare copulativă […]

Citește mai mult
11 aug.
2025

„Ștecher” sau „ștecăr”?

Substantivul care denumește o „piesă la capătul unui șnur, care face contactul între un aparat electric și priza de curent; fișă de curent.” are forma corectă „ștecăr”, nu „ștecher”. Se scrie și se pronunță „ștecăr”. Este un împrumut din limba germană. Paradigma lui cuprinde formele „ștecăr”, „ștecărul”, „ștecărului”, la singular și „ștecăre”, „ștecărele” și „ștecărelor”, […]

Citește mai mult

ÎNSCRIERE

Înscrie-te acum pentru meditații online la limba română!

Nume
E-mail
Alege nivelul de studiu pentru care vrei meditații.
Adaugă detalii despre solicitarea ta.

Sprijină-mă!

Become a Patron!

Sprijină cu o donație acțiunea de promovare și cultivare a limbii române pe internet!


Dă click pe butonul de mai sus și vezi despre ce este vorba!

Categorii

Arhivă