Omonimia și polisemia sunt confundate deseori. Omonimia este o relație între două cuvinte cu aceeași formă, dar cu sens total diferit. Polisemia este trăsătura unui cuvânt de a avea mai multe sensuri înrudite. Pe care din cele două se bazează gluma din filmul de mai jos?
Citește mai mult
Există o tentație veche în critica literară românească de a-l înțelege pe Ion — personajul eponim al romanului lui Rebreanu — ca pe un produs al mediului său. Sărac, umilit,… … …
Citește mai mult
Articolul abordează analiza morfosintactică a substantivului. Identificarea cazului substantivului se face prin analizarea formei și a contextului. Formele de tip „lumii” sau „sufletului” pot fi atât de dativ, cât și de genitiv, dar alegerea corectă se face în funcție de prepoziții și de relațiile sintactice. În exemplul analizat, „lumii” este genitiv cu funcție de circumstanțial de loc, iar „sufletului” este genitiv cu funcție de atribut.
Citește mai mult
Explică ce însușire a cuvântului stă la baza glumei din imaginea de mai jos.
Citește mai mult
Uitați-vă la exercițiul 2. Cere ca elevii să indice timpurile verbelor (atenție!) „din text”. Și sunt enumerate trei verbe, dintre care primul este „dispăruseră”. Acum, căutați verbul în text, ca un elev cuminte. L-ați găsit? Limba și literatura română, clasa a V-a, editura Art Klett, 2022 Contribuție autori: Florentina Sâmihăian – Unitatea II: Lectură, […]
Citește mai mult
Comparația de egalitate cu regent verbal sau propozițional Această comparație implică o relație complexă între două procese sau stări, în care există un element comun (de obicei implicit) și unul diferit (obligatoriu explicitat). Regentul poate fi nu doar verbul, ci grupul verbal sau chiar propoziția. Acest tip de structuri comparative se realizează la nivel sintactic […]
Citește mai mult
„Repercusiune” sau „repercursiune”? Cum este corect? Substantivul feminin al cărui sens este „urmare, consecință” are forma corectă „repercusiune”. Forma „repercursiune” este o greșeală, nu este înregistrată în niciun dicționar nici măcar ca variantă populară sau colocvială. Este, pur și simplu, o prostie. „Repercusiune” este un împrumut neologic din limba franceză, la fel ca verbul „a […]
Citește mai mult
Adjectivul „complice” este variabil și are 2 forme: masculin singular-„complice”, masculin plural-„complici”, feminin singular-„complice”, feminin plural-„complice”. Două forme: „complice” și „complici”. Vom spune corect: „El este complice la crimă.” „Ei sunt complici la crimă.” „Ea este complice la crimă.” „Ele sunt complice la crimă.” Este greșit prin urmare enunțul:
Citește mai mult
Substantivul care denumește un „articol de lenjerie sau de echipament sportiv (cu sau fără mâneci), de obicei decoltat, purtat direct pe piele” are forma literară „maiou”. Este un împrumut neologic, din limba franceză. O micuță paranteză.
Citește mai mult
Adulți, nu mai stricați copiii întrebându-i prostește: „-Georgele/Maricico, ce clasă ești?” Pentru că voi îi obligați să răspundă tot prostește: „-Sunt clasa a cincea, nene/tanti!” Țineți minte: copilul nu ESTE clasă, copilul este ÎN clasă, ÎNTR-o clasă. Cuvântul „clasă” are sensul general de „grup (mare) de obiecte, de elemente, de ființe, de fenomene cu însușiri […]
Citește mai mult
În limba română, delimitarea unui interval (temporal, spațial sau de orice fel de valori măsurabile) se face fie prin prepozițiile „de” și „până” (ce precedă cuvintele care redau cele două capete ale intervalului), fie cu ajutorul prepoziției „între” urmată de cuvintele care exprimă cele două capete ale intervalului legate între ele prin conjuncția coordonatoare copulativă […]
Citește mai mult
Substantivul care denumește o „piesă la capătul unui șnur, care face contactul între un aparat electric și priza de curent; fișă de curent.” are forma corectă „ștecăr”, nu „ștecher”. Se scrie și se pronunță „ștecăr”. Este un împrumut din limba germană. Paradigma lui cuprinde formele „ștecăr”, „ștecărul”, „ștecărului”, la singular și „ștecăre”, „ștecărele” și „ștecărelor”, […]
Citește mai mult
Unul dintre subiectele date anul acesta la Evaluarea națională pentru absolvenții clasei a VIII-a le-a cerut elevilor să despartă corect în silabe cuvintele „mijloacele” și „speriați”. Surprinzător, mulți elevi foarte buni l-au greșit pe al doilea, pe „speriați”, despărțindu-l în două silabe: „spe-riați”. Corect este „spe-ri-ați”, în trei silabe, cu hiat între vocalele „i” și […]
Citește mai mult
Substantivul neutru care denumește un „aparat de încălzit, electric sau cu gaz, întrebuințat la bucătărie și în laborator” are forma corectă „reșou”. „Reșou”, cu „o”, nu „reșeu”, cu „e”. Paradigma lui flexionară cuprinde formele „reșou”, „reșoul”, „reșoului” la singular și „reșouri”, „reșourile”, „reșourilor”, la plural. Prin urmare este greșit să spui: „Sobă reșeu încălzire cu […]
Citește mai mult
De luni, 21 iulie 2025, reiau seria de lecții recapitulative online „Dificultăți ale limbii române la admiterea de la Academia de Poliție”. Vor fi lecții de 2 ore dedicate dificultăților recurente de la admitere, organizate pe niveluri ale limbii (fonetică, lexic, morfologie, sintaxa propoziției, sintaxa frazei). Pentru a participa la prima lecție, doritorii vor trimite […]
Citește mai multGALR 2008 Rar, complementul indirect face parte și din grupul adverbial, având ca regent un adverb (adesea provenit din adjectiv), de ex. S-a comportat adecvat situației.; Aidoma bărbaților, Maria umbla cu cuțit la brâu. (S. Golopenția, Cartea plecării); A procedat conform indicațiilor primite.; Îi dă oarecum dreptate și lui Hermogene, potrivit tacticii pedagogice atât de […]
Citește mai mult
Adăugare ulterioară Cei care nu s-au înscris de la prima lecție urmând pașii de mai jos se pot înscrie oricând, cu cel puțin o oră înainte de începerea lecției (care va fi anunțată cu o zi înainte pe grupul de Facebook, aici.) Pentru înscriere, accesați linkul următor: https://teams.live.com/l/invite/FEADDIgG0u2Af2xmwQ De luni, 30 iunie 2025, reiau seria […]
Citește mai multExtras din GALR 2008, pagina 168 În formule expresive cu de, se produce o reorganizare a grupului nominal. Adjectivul se substantivează și devine centru sintactic al grupului: harnica de Irina, leneșul de Ion, nebuna de mine etc. Această construcție, cu adjective substantivate, poate avea în componență un nume propriu (ticălosul de Tomșa), un substantiv […]
Citește mai multConform GBLR, „construcții de tipul noi toți, noi trei, aceiași doi, toți trei reprezintă un tipar apozitiv special, în care atât baza, cât și apoziția au natură pronominală și în care componentele nu sunt obligatoriu izolate prozodic.” Exemplu: „I le-am recomandat pe acestea două.” „(pe) acestea” – pronume demonstrativ / funcție sintactică de complement direct; […]
Citește mai mult