Ce înseamnă cuvântul „paraplegic”?
2 mai
2026

Paraplegic

Ce înseamnă cuvântul „paraplegic”? Cuvântul „paraplegic” nu înseamnă „prost”, nu înseamnă „idiot”, nu înseamnă „trădător”, „ticălos”, „secătură” etc. „Paraplegic” înseamnă, pur și simplu, conform dicționarelor limbii române, „(persoană) care suferă de paraplegie”. Atât. Este un cuvânt monosemantic, adică are un singur sens. Iar paraplegia este o boală „care se manifestă prin paralizia membrelor inferioare.” Pe […]

Citește mai mult
Partea I a capitolului II („Zvârcolirea”)
19 apr.
2026

„Ion”, cap. II – „Zvârcolirea”, partea I

„Ion”, de Liviu Rebreanu – partea I a capitolului II („Zvârcolirea”) Partea I a capitolului II („Zvârcolirea”) conține următoarele idei principale: Trezirea matinală a familiei Glanetașu: Subcapitolul debutează cu descrierea zorilor în satul Pripas, marcând începutul unei noi zile de muncă pentru membrii familiei. Familia Glanetașu se trezește dis-de-dimineață, odată cu ivirea zorilor, pentru a […]

Citește mai mult
„Ion” capitolul I - „Începutul”
11 apr.
2026

„Ion”, de Liviu Rebreanu – cap. I, „Începutul”

„Ion” capitolul I – „Începutul” „Ion” capitolul I – „Începutul” 1. Amiaza: Introducerea în spațiul satului Descrierea drumului: Narațiunea începe cu parcursul drumului care se desprinde din șoseaua națională de la Cârlibaba, traversează Someșul și localitățile Armadia și Jidovița, intrând în final în Pripas prin locuri precum Pădurea Domnească și Râpele Dracului. Atmosfera satului: La intrarea în sat, […]

Citește mai mult
Relația dintre Ion și Vasile Baciu
6 apr.
2026

Relația dintre Ion și Vasile Baciu – conflictul pentru pământ în romanul „Ion” de Liviu Rebreanu

Introducere Relația dintre Ion și Vasile Baciu reprezintă nucleul conflictual al romanului „Ion”, scris de Liviu Rebreanu. Această relație ilustrează lupta pentru pământ, dorința de afirmare socială și degradarea morală a personajelor, transformând o poveste individuală într-o adevărată dramă socială. 1. Relația dintre Ion și Vasile Baciu – natura conflictului Relația dintre Ion și Vasile […]

Citește mai mult
Relația dintre Ion și Vasile Baciu
3 apr.
2026

Ion al lui Rebreanu — un ticălos fără circumstanțe atenuante?

​​​Există o tentație veche în critica literară românească de a-l înțelege pe Ion — personajul eponim al romanului lui Rebreanu — ca pe un produs al mediului său. Sărac, umilit,… … … 

Citește mai mult
4 mart.
2024

Conjugarea verbului „a adopta”

Verbul „a adopta” este de conjugarea I, subclasa a II-a, fără sufixul „-ez-” de indicativ și conjunctiv prezent. El se conjugă astfel: -la indicativ prezent: „eu adopt”, „adopți”, „adoptă”; -la conjunctiv prezent: „eu să adopt”, „să adopți”, „să adopte”. Este greșit prin urmare enunțul: „Legea prevede ca părintele care adoptează un copil să poată beneficia […]

Citește mai mult
11 feb.
2024

„Fortuit” sau „forțat”?

Multă lume crede că „fortuit” este o formă mai elegantă a lui „forțat”. Semidocții sclifosiți îl folosesc considerând că astfel își arată cultura. De fapt, se fac de râs. Cuvântul „fortuit” nu înseamnă „forțat”.

Citește mai mult
29 oct.
2023

Expresii vechi românești: „cățea de vreme”

Limba română este bogată în expresii savuroase, pe care vorbitorii contemporani nu le mai cunosc și nu le mai folosesc. Una din aceste expresii este „cățea de vreme”. Expresia „cățea de vreme” înseamnă „vreme rea, cumplită”. Întâlnim această expresie rară la scriitorul Barbu Ștefănescu Delavrancea, în schița „Sorcova”, publicată în 1885 : „Biata Bălașa!… Săracă […]

Citește mai mult
28 oct.
2023

Abțibild

Îndeobște copiii – dar nu numai – pronunță „acțibild”, cu „c”, „agțibild”, cu „g” sau chiar „ațibild”. Toate aceste forme sunt greșite. Forma corectă a cuvântului este cu „b” – atât în pronunțare, cât și în scriere: „abțibild”. Cuvântul este un neologism, împrumutat din germană: Abziehbild, (format din abziehen „a desprinde” și Bild „imagine”). Adevărat […]

Citește mai mult
27 oct.
2023

Verbul „a merita”

Verbul „a merita” se folosește în toate contextele fără pronume reflexiv: „Acest student merită să promoveze.” „Echipa merită toată admirația pentru această victorie.” „Acest aspect merită studiat.” „Acest ceas nu merită să mai fie reparat.” „Merită să lupți pentru onoarea ta!” „Nu merită să dăm atâția bani pe frigiderul acesta.” „Acest proiect merită efortul de […]

Citește mai mult
6 sept.
2023

Când se scrie „ca” și „c-a”?

Dă click pe imagine pentru a urmări explicații detaliate. Sau citește singur, dedesubtul imaginii, explicațiile pe scurt. Apoi, dacă ai înțeles, dă un test aici: https://teste.meditatiilaromana.ro/2023/09/06/ca_c-a/. 1.Ca se scrie fără cratimă, pentru că este un singur cuvânt. El poate fi: adverb (prepoziţie): Le ştie pe toate ca un om mare. conjuncţie (face parte din conjuncţia compusă ca să): Pleacă repede ca să nu întârzie. 2. C–a se […]

Citește mai mult
4 sept.
2023

Când se scrie „ați” și când se scrie „a-ți”?

Dă click pe imaginea de mai jos pentru explicații detaliate. Sau citește-le singur pe scurt dedesubtul imaginii. Apoi, dă un test aici: https://teste.meditatiilaromana.ro/2023/09/04/ati_a-ti/. 1. Aţi (formă prescurtată de la aveţi) se scrie astfel, pentru că este un singur cuvânt. El este verb auxiliar care serveşte la formarea: indicativului, perfect compus (aţi învăţat, aţi ales, aţi cules): Voi aţi învăţat bine în acest semestru. Aţi ales până aţi cules! condiţionalului-optativ (aţi mânca, aţi fi avut, aţi fi învăţat): Aţi mânca un […]

Citește mai mult
18 aug.
2023

Când se scrie „ai”/„a-i”?

Pentru explicațiile video, dă click pe cele două imagini de mai jos.           1. Ai se scrie într-un cuvânt când este: verb predicativ (a avea, a poseda): Tu ai o carte. verb auxiliar care intră în construcția formei de: indicativ perfect compus: Tu ai fost la şcoală. indicativ, viitor colocvial 2: Desigur că ai să reuşeşti. condiţional-optativ: Tu ai mânca un măr. articol genitival-posesiv: Doi copii ai vecinului se joacă. […]

Citește mai mult
22 dec.
2022

Punctuația conjuncțiilor „însă”, „deci” și a adverbului „totuși”

Fără alte comentarii, reproduc din Îndreptarul ortografic, ortoepic și de punctuație, ediția a V-a, 1995. § 230. Conjuncţiile însă, deci şi adverbul totuşi, aşezate în interiorul unei propoziţii, nu se despart prin virgulă: Din partea însă a familiei domneşti, Cantacuzenul întâmpină o mult mai vie împotrivire. ODOBESCU, I 151; Numai în cugetele cele mai eminente […]

Citește mai mult
13 nov.
2022

Semne de punctuație (DOOM2)

Până la apariția promisului tratat de punctuație, ne mulțumim cu acest crâmpei din DOOM2. „În ce priveşte semnele de punctuaţie, spre deosebire de alte limbi, în română punctul, semnul întrebării, semnul exclamării, virgula, punctul şi virgula şi două puncte nu se despart prin blanc de elementul care le precedă (dar sunt urmate de blanc, ca […]

Citește mai mult
13 feb.
2022

Particularități ale unui basm cult studiat

Particularități ale unui basm cult studiat („Povestea lui Harap-Alb”, de Ion Creangă) Redactează un eseu de minimum  400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui basm cult studiat. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere: – evidențierea a două trăsături ale basmului cult prezente în textul studiat / evidențierea a două […]

Citește mai mult

ÎNSCRIERE

Înscrie-te acum pentru meditații online la limba română!

Nume
E-mail
Alege nivelul de studiu pentru care vrei meditații.
Adaugă aici orice alt mesaj.

Sprijină-mă!

Become a Patron!

Sprijină cu o donație acțiunea de promovare și cultivare a limbii române pe internet!


Dă click pe butonul de mai sus și vezi despre ce este vorba!

Categorii

Arhivă