13 feb.
2022

Particularități ale unui basm cult studiat

Particularități ale unui basm cult studiat („Povestea lui Harap-Alb”, de Ion Creangă)

Redactează un eseu de minimum  400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui basm cult studiat.

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

– evidențierea a două trăsături ale basmului cult prezente în textul studiat / evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea operei studiate într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică;

– comentarea a două secvențe relevante pentru tema operei studiate;

– analiza a două elemente de structură, de compoziție și de limbaj, semnificative pentru opera studiată (de exemplu: acțiune, conflict, relații temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, instanțele comunicării narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc.).

Notă

Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.

Pentru conținutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerință/reper).

Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuația – 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).

În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.

Planul compunerii Compunerea
I. Introducere
– date despre autor;
– date despre text
Ion Creangă (1837? – 1889) a fost…
Textul „Povestea lui Harap-Alb” a fost publicat…
II. Cuprins

R1: evidențierea a două trăsături ale basmului cult prezente în textul studiat / evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea operei studiate într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică:

  • opoziția bine-rău; prezența fantasticului (basm tradițional)
  • umanizarea eroului (basm cult)
  • nota originală a compoziției și a limbajului (basm cult)

 

R2: comentarea a două secvențe relevante pentru tema operei studiate – formarea / maturizarea unui tânăr:

  • coborârea în fântână: începutul drumului inițierii în viață;
  • scena finală a tăierii capului lui Harap-Alb și a învierii: finalul drumului inițiatic – maturizarea

R3: analiza a două elemente de structură, de compoziție și de limbaj, semnificative pentru opera studiată (de exemplu: acțiune, conflict, relații temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, instanțele comunicării narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc.).:

  • acțiunea: respectă, în general, schema basmului popular (rezumat f. f. scurt); este mai complicată, pentru că are alt rol decât în basmul popular: nu mai certifică cititorului caracterul exemplar (anunțat încă de la început) al eroului, ci are rol inițiatic: parcurgând întâmplările, Harap-Alb se formează.
  • conflictul – diferă semnificativ de cel din basmul popular: nu există o confruntare directă între cei doi adversari, ci o succesiune de probe la care antagonistul îl supune pe protagonist, având ca finalitate maturizarea și deci victoria acestuia;

OPȚIONAL

  • incipit și final –  modificate față de cele din basmul popular, pentru a da un caracter realist textului;
  • tehnică narativă diferită de cea din basmul popular: folosirea descrierii (portretul lui Gerilă), ca semn al intenționalității artistice; folosirea dialogului (dialogul din camera încinsă) pentru a da un caracter realist poveștii, prin umanizarea personajelor.
  • construcția personajelor – diferită față de basmul popular, nu mai sunt schematice, ci au caracter realist. Eroul este umanizat, având slăbiciuni omenești, (având o dimensiune psihologică).
„Povestea lui Harap-Alb” se înscrie în categoria basmelor culte, ceea ce înseamnă că are trăsături general comune tuturor basmelor populare românești, dar și trăsături specifice, datorate amprentei stilistice proprii autorului său. Astfel,…

 

 

 

 

 

Tema acestei opere literare nu este decât aparent lupta dintre Bine și Rău. …

Secvența inițială a acestui drum este cea a coborârii în fântână. Prefăcându-se că vrea să se răcorească, Spânul coboară…

O a doua secvență relevantă pentru tema operei este cea din final, care, simbolic, reprezintă…

 

Așadar, „Povestea lui Harap-Alb” nu este un basm obișnuit…

 

 

 

Un prim element semnificativ este acțiunea. Deși respectă, în general,…

 

 

Al doilea element compozițional semnificativ pentru textul lui Creangă este conflictul. Acesta diferă…

III. Încheiere

– concluzie: particularități ale basmului cult, pe scurt.

2 thoughts on “Particularități ale unui basm cult studiat

  1. Ion Creanga este unul dintre cei mai mari prozatori ai literaurii romane, fiind unul dintre cei patru scriitori clasici.S-a nascut in anul 1837 la Humulesti, in judetul Neamt si a murit in anul 1889 la Iasi. Este autorul operei „Amintiri din copilarie” si al altor povestiri precum „Povestea unui om lenes”, „Povestea porcului” etc. A fost membru al societatii culturale „Junimea” de la Iasi. „Povestea lui Harap-Alb” a aparut in anul 1877 in revista „Convorbiri literare”.
    Opera literara „Povestea lui Harap-Alb” este un basm cult, deoarece prezinta atat particularitati ale basmului traditional, cat si aspecte ce tin de originalitatea autorului cult.
    Basmul popular este o specie a genului epic, in care se nareaza intamplari fantastice ce prezinta lupta dintre bine si rau, binele castigand intotdeauna lupta in final. Aceste trasaturi sunt prezente si in basmul cult al lui Ion Creanga. Cateva elemente fantastice prezente in basmul lui Creanga ar fi: puterile extraordinare ale albinutelor si furnicutelor, precum si calul care are puteri supranaturale. In ceea ce priveste opozitia dintre bine si rau, in „Povestea lui Harap-Alb” este povestita lupta dintre Harap-Alb, care reprezinta binele si Spanul, care reprezinta raul, la final triumfand Harap-Alb.Aceste trasaturi sunt specifice basmului popular.In toate basmele populare, eroul are puteri iesite din comun si este asociat cu perfectiunea, insa in acest basm cult, eroul este prezentat ca un om obisnuit, cu calitati si defecte, care nu are nicio putere supranaturala.In plus de aceasta, in basmul popular nu se stiu prea multe detalii despre erou, insa in „Povestea lui Harap-Alb” se cunosc cateva detalii despre personajul principal. Se zugraveste un portret moral al lui Harap-Alb si sunt prezentate o parte din framantarile lui interioare. De exemplu, sunt prezentate indoielile sale fata de sine atunci cand Spanul il supune la multele probe. Alte trasaturi ale basmului cult constau in complicarea actiunii, precum si folosirea descrierii si a dialogului. In basmul clasic, eroul este supus la trei probe. Aici, in basmul cult al lui Creanga, Harap-Alb este supus la mult mai multe probe: proba Sfintei Duminica, proba de la pod, proba fantanii, proba din Gradina Ursului, proba cerbului si sarcina de a o aduce la imparatie pe fata imparatului Rosu, proba ce este rasfranta in multe parti:dormitul in casa de arama incinsa, ospatul generos, separarea macului de nisip etc. In ce priveste descrierea, un exemplu deosebit de savuros ar fi descrierea lui Gerila:”avea niște urechi clăpăuge și niște buzoaie groase și dăbălăzate”. Un dialog foarte comic ar fi cearta din casa de arama, unde Gerila joaca un rol important.
    Tema textului este lupta dintre bine si rau in aparenta, dar in adancime tema textului este maturizarea fiului de crai. Una din secventele relevante pentru tema operei studiate este secventa coborarii in fantana. Fantana era una atipica, fara ciutura, avand doar o scara si un capac. Faptul ca fiul de crai coboara foarte usor la sugestia Spanului in fantana fara sa analizeze situatia, dovedeste naivitatea lui si inima lui pura, care nu ii crede pe oameni capabili de rau. Astfel, coborarea in fantana reprezinta inceputul drumului initierii fiului de crai care primeste si numele de Harap-Alb fiind botezat de Span, acest botez semnificand de asemenea inceputul vietii in lumea reala. O alta secventa ce intareste tema consta in scena taierii capului lui Harap-Alb si a invierii sale. Aceasa inviere semnifica nasterea unui nou om, care este acum matur si initiat in viata. Faptul ca Spanul este omorat de cal sugereaza ca maiastrul cal putea oricand sa il omoare pe Span, dar nu a facut-o pentru ca a dorit sa il lase pe Harap-Alb sa invete din greutatile la care soarta l-a supus. Aceasta idee este intarita si de scena cand, dupa ce Spanul il supune pe Harap-Alb la o noua proba, calul ii spune fiului de crai ca ar putea sa il omoare pe Span in orice clipa, dar nu o va face inca.
    Acest basm cult se diferentiaza de basmele populare si prin elemente de structura, compozitie si limbaj.
    Actiunea respecta schema basmului popular in linii mari, dar este mai complicata si are rol initiatic.Echilibrul initial este intrerupt de rugamintea imparatului Verde fata de crai de a-i trimite celui dintai un fiu pentru a mosteni imparatia. Mezinul este singurul care reuseste sa treaca de proba podului si este supus la multe probe in drumul sau. Devine pe parcurs sluga Spanului si trebuie sa indeplineasca toate cererile acestuia:sa aduca salati din Gradina Ursului, sa vina cu capul cerbului. Spre deosebire de basmul popular, aici probele sunt mult mai multe, proba de a o aduce pe fata imparatului Rosu fiind impartita in mai multe probe, unde Harap-Alb nu ar fi reusit fara ajutorul tovarasilor Gerila, Flamanzila, Setila etc. si fara ajutorul albinutelor si furnicutelor. In final, Harap-Alb este omorat de span si inviat de fata imparatului Rosu, invierea reprezentand finalul drumului initiatic. Spanul este omorat de cal si in final , Harap-Alb se insoara cu fata imparatului Rosu. Un alt element diferential este constructia personajelor, eroul fiind umanizat, avand o dimensiune psihologica. Sunt prezentate in text temerile lui Harap-Alb de fiecare data cand primeste o noua sarcina si se contureaza un portret moral al acestuia, ca fiind bun, generos si naiv la inceput.
    In concluzie, „Povestea lui Harap-Alb” este un basm cult in care se reflecta tema maturizarii tanarului fiu de crai, tema confruntarii dintre bine si rau fiind doar de aparenta.

  2. Am facut un eseu dupa planul dvs. As dori sa-mi spuneti daca este bun.

    Ion Creanga, nascut in 1837 si stins din viata in 1889, este un mare mare clasic si unul din cei mai mari prozatori ai literaturii romane. El a fost membru al societatii Junimea. Creanga a scris nemuritoarele „Amintiri din copilarie” si alte povesti si povestiri.
    „Povestea lui Harap-Alb” a aparut in revista „Convorbiri literare” in anul 1877. Opera este un basm cult cu trasaturi fundamentale ale speciei.
    Creatia este un basm cult deoarece prezinta trasaturi specifice basmului, dar si elemente de originalitate ale autorului cult.
    Proprii basmului popular sunt lupta intre fortele binelui si ale raului si prezenta fantasticul. Astfel, opozitia bine-rau este conflictul principal al basmului. Fortele binelui sunt reprezentate de Harap-Alb si ajutoarele sale, iar cele malefice de omul Span. Fantasticul este intalnit mai ales la calul lui Harap-Alb care se transforma scuturandu-se de trei ori dintr-un cal slab, intr-un cal nazdravan, care vorbeste si zboara.
    Originalitatea autorului cult se manifesta prin umanizarea eroului si complicarea actiunii. Mezinul craiului este un persoanaj umanizat, diferit de eroi basmelor populare. Acesta este la inceput lipsit de curaj si initiativa, dar odata trecut prin drumul sau initiatic, el da dovada de vitejie si profunzime, astfel terminand procesul sau de maturizare. Actiunea este complicata prin lungirea celei de a treia probe la care este supus Harap-Alb. Aceasta proba este impartita in mai multe incercari, Aducerea fetei de imparat se doveste o sarcina dificila, in care acesta are nevoie de ajutoarele sale pentru a trece probe precum: proba stingerii focului, proba ospatului, proba separarii firelor de nisip de boabele de mac etc.

    Tema de suprafata a operei este lupa bine-rau, in timp ce in esenta tema este drumul de formare al tanarului.
    Coborarea in fantana a fost echivalata cu coborarea in Infern, cu o moarte spirituala, in care mezinul isi pierde statutul de fiu de crai si il capata pe cel de sluga. Personajul principal capata si numele de Harap-Alb. Acest nume este format din substantivul „harap”, insemnand „sclav negru”, si adjectivul „alb”. Astfel, se creaza un nume oximoronic.
    Scena finala a taierii capului lui Harap-Alb si invierea sa reprezinta finalul drumului initiatic si maturizarea sa. Spanul ii taie capul, dar este inviat de fata de imparat cu cele 3 smicele, apa vie si cea moarta.

    Actiunea operei respecta, in general, schema populara a basmului popular.
    Al treilea fiu de crai, dupa eseculul fratilor lui, incepe drumul spre Imparatul Rosu. Acesta se intalneste pe drum cu Spanul, de care este pacalit si devine slujitorul omului Span. Harap-Alb este supus la mai multe probe prin care reuseste sa treaca, ca apoi la final eroul sa fie eliberat prin moarte de sub slujirea Spanului care este omorat de calul nazdravan. Fiul de crai invie cu ajutorul fetei de imparat si finalul este pus semnul victoriei binelui impotriva raului.
    Conflictul este semnificativ diferit de cel din basmul popular, deoarece nu exista o confruntare directa intre cei doi adversari, ci doar o succesiune de probe la care Spanul il supune pe Harap-Alb. Aceste probe au ca finalitate maturizarea fiului de imparat.
    Relatia incipit-final este modificata fata de cea din basmul popular pentru a da un caracter realist textului. De asemenea, tehnica narativa difera de cea populara, folosind descrieri ca semn de intentionalitati artistice (de exemplu portretul lui Gerila) si dialogul (de exemplu cel din camera incinsa).
    Totodata, constructia personajelor nu mai este schematica, ci are caracter realist. Eroul este umanizat, la inceput fiind aduse in lumina slabiciunile sale omenesti (lipsa de curaj).
    In concluzie, creatia „Povestea lui Harap Alb” este un basm cult care transforma lupta binelui cu raul intr-un drum formativ pentru maturizarea unui tanar.

Lasă un răspuns.

ÎNSCRIERE

Înscrie-te acum pentru meditații online la limba română!

Please enable JavaScript in your browser to complete this form.
Nume
E-mail

Sprijină-mă!

Become a Patron!

Sprijină cu o donație acțiunea de promovare și cultivare a limbii române pe internet!


Dă click pe butonul de mai sus și vezi despre ce este vorba!

Categorii

Arhivă