11
feb.
2026
Ați vrea să vă schimbați compania?
Explică ce însușire a cuvântului stă la baza glumei din imaginea de mai jos.
Read More
11
ian.
2026
Greșeli din manuale: „dalb” nu înseamnă „mat”
În manualul de clasa a VI-a al editurii Art Klett, la pagina 84, există o greșeală care trebuie corectată. În subsolul poeziei „Iarna”, de Vasile Alecsandri, scrie că adjectivul „dalb” ar avea sensurile „alb, mat, imaculat”. Evident că „mat” e greșit, sensul său fiind „fără luciu, fără strălucire, șters”. De unde provine greșeala? Dacă ne […]
Read More
10
ian.
2026
Adverbe de realizare a gradației adjectivului și a adverbului
Adverbele care fac parte din așa-numita categorie a mijloacelor expresive de redare a superlativului absolut îndeplinesc, conform GALR și GBLR, funcția sintactică de circumstanțial cantitativ, prin urmare se analizează separat de adjectivul sau adverbul la a cărui gradație participă. „Circumstanțialul cantitativ este o complinire – cel mai adesea facultativă – a verbului (grupului verbal), a […]
Read More
12
dec.
2025
Unde e verbul „dispăruseră”?
Uitați-vă la exercițiul 2. Cere ca elevii să indice timpurile verbelor (atenție!) „din text”. Și sunt enumerate trei verbe, dintre care primul este „dispăruseră”. Acum, căutați verbul în text, ca un elev cuminte. L-ați găsit? Limba și literatura română, clasa a V-a, editura Art Klett, 2022 Contribuție autori: Florentina Sâmihăian – Unitatea II: Lectură, […]
Read More
6
dec.
2025
„La fel ca” și „la fel cu”
Comparația de egalitate cu regent verbal sau propozițional Această comparație implică o relație complexă între două procese sau stări, în care există un element comun (de obicei implicit) și unul diferit (obligatoriu explicitat). Regentul poate fi nu doar verbul, ci grupul verbal sau chiar propoziția. Acest tip de structuri comparative se realizează la nivel sintactic […]
Read More
13
sept.
2025
„Repercusiune” sau „repercursiune”?
„Repercusiune” sau „repercursiune”? Cum este corect? Substantivul feminin al cărui sens este „urmare, consecință” are forma corectă „repercusiune”. Forma „repercursiune” este o greșeală, nu este înregistrată în niciun dicționar nici măcar ca variantă populară sau colocvială. Este, pur și simplu, o prostie. „Repercusiune” este un împrumut neologic din limba franceză, la fel ca verbul „a […]
Read More
3
sept.
2025
Adjectivul „complice”
Adjectivul „complice” este variabil și are 2 forme: masculin singular-„complice”, masculin plural-„complici”, feminin singular-„complice”, feminin plural-„complice”. Două forme: „complice” și „complici”. Vom spune corect: „El este complice la crimă.” „Ei sunt complici la crimă.” „Ea este complice la crimă.” „Ele sunt complice la crimă.” Este greșit prin urmare enunțul:
Read More
16
aug.
2025
„Subsuoară” sau „subțioară”?
Substantivul feminin care denumește „partea de dedesubt a încheieturii brațului cu umărul”, are forma corectă „subsuoară”, în patru silabe: „sub-su-oa-ră”. Cuvântul este foarte vechi, își are originea în construcția latinească „sub ala” care însemna „sub aripă”. Fiind foarte vechi, el a dezvoltat o mulțime de variante, dintre care cele mai cunoscute sunt „subsioară” și „subțioară”. […]
Read More
14
aug.
2025
Te îmbraci în „maiou” sau în „maieu”?
Substantivul care denumește un „articol de lenjerie sau de echipament sportiv (cu sau fără mâneci), de obicei decoltat, purtat direct pe piele” are forma literară „maiou”. Este un împrumut neologic, din limba franceză. O micuță paranteză.
Read More
13
aug.
2025
„Ce clasă ești?”
Adulți, nu mai stricați copiii întrebându-i prostește: „-Georgele/Maricico, ce clasă ești?” Pentru că voi îi obligați să răspundă tot prostește: „-Sunt clasa a cincea, nene/tanti!” Țineți minte: copilul nu ESTE clasă, copilul este ÎN clasă, ÎNTR-o clasă. Cuvântul „clasă” are sensul general de „grup (mare) de obiecte, de elemente, de ființe, de fenomene cu însușiri […]
Read More
12
aug.
2025
De la… până la…
În limba română, delimitarea unui interval (temporal, spațial sau de orice fel de valori măsurabile) se face fie prin prepozițiile „de” și „până” (ce precedă cuvintele care redau cele două capete ale intervalului), fie cu ajutorul prepoziției „între” urmată de cuvintele care exprimă cele două capete ale intervalului legate între ele prin conjuncția coordonatoare copulativă […]
Read More
11
aug.
2025
„Ștecher” sau „ștecăr”?
Substantivul care denumește o „piesă la capătul unui șnur, care face contactul între un aparat electric și priza de curent; fișă de curent.” are forma corectă „ștecăr”, nu „ștecher”. Se scrie și se pronunță „ștecăr”. Este un împrumut din limba germană. Paradigma lui cuprinde formele „ștecăr”, „ștecărul”, „ștecărului”, la singular și „ștecăre”, „ștecărele” și „ștecărelor”, […]
Read More
10
aug.
2025
Speriați de ortoepie?
Unul dintre subiectele date anul acesta la Evaluarea națională pentru absolvenții clasei a VIII-a le-a cerut elevilor să despartă corect în silabe cuvintele „mijloacele” și „speriați”. Surprinzător, mulți elevi foarte buni l-au greșit pe al doilea, pe „speriați”, despărțindu-l în două silabe: „spe-riați”. Corect este „spe-ri-ați”, în trei silabe, cu hiat între vocalele „i” și […]
Read More
9
aug.
2025
Cum se spune corect: „reșeu” sau „reșou”?
Substantivul neutru care denumește un „aparat de încălzit, electric sau cu gaz, întrebuințat la bucătărie și în laborator” are forma corectă „reșou”. „Reșou”, cu „o”, nu „reșeu”, cu „e”. Paradigma lui flexionară cuprinde formele „reșou”, „reșoul”, „reșoului” la singular și „reșouri”, „reșourile”, „reșourilor”, la plural. Prin urmare este greșit să spui: „Sobă reșeu încălzire cu […]
Read More
15
iul.
2025
Recapitulare finală, admitere Academia de Poliție 2025
De luni, 21 iulie 2025, reiau seria de lecții recapitulative online „Dificultăți ale limbii române la admiterea de la Academia de Poliție”. Vor fi lecții de 2 ore dedicate dificultăților recurente de la admitere, organizate pe niveluri ale limbii (fonetică, lexic, morfologie, sintaxa propoziției, sintaxa frazei). Pentru a participa la prima lecție, doritorii vor trimite […]
Read More15
iul.
2025
Complementul indirect în grupul adverbial
GALR 2008 Rar, complementul indirect face parte și din grupul adverbial, având ca regent un adverb (adesea provenit din adjectiv), de ex. S-a comportat adecvat situației.; Aidoma bărbaților, Maria umbla cu cuțit la brâu. (S. Golopenția, Cartea plecării); A procedat conform indicațiilor primite.; Îi dă oarecum dreptate și lui Hermogene, potrivit tacticii pedagogice atât de […]
Read More
21
iun.
2025
Recapitulare finală pentru admiterea la Drept, București, 2025
Adăugare ulterioară Cei care nu s-au înscris de la prima lecție urmând pașii de mai jos se pot înscrie oricând, cu cel puțin o oră înainte de începerea lecției (care va fi anunțată cu o zi înainte pe grupul de Facebook, aici.) Pentru înscriere, accesați linkul următor: https://teams.live.com/l/invite/FEADDIgG0u2Af2xmwQ De luni, 30 iunie 2025, reiau seria […]
Read More6
mai
2025
Adjectivul substantivat
Extras din GALR 2008, pagina 168 În formule expresive cu de, se produce o reorganizare a grupului nominal. Adjectivul se substantivează și devine centru sintactic al grupului: harnica de Irina, leneșul de Ion, nebuna de mine etc. Această construcție, cu adjective substantivate, poate avea în componență un nume propriu (ticălosul de Tomșa), un substantiv […]
Read More19
apr.
2025
Tipar apozitiv special
Conform GBLR, „construcții de tipul noi toți, noi trei, aceiași doi, toți trei reprezintă un tipar apozitiv special, în care atât baza, cât și apoziția au natură pronominală și în care componentele nu sunt obligatoriu izolate prozodic.” Exemplu: „I le-am recomandat pe acestea două.” „(pe) acestea” – pronume demonstrativ / funcție sintactică de complement direct; […]
Read More