Ce înseamnă cuvântul „paraplegic”?
2 mai
2026

Paraplegic

Ce înseamnă cuvântul „paraplegic”? Cuvântul „paraplegic” nu înseamnă „prost”, nu înseamnă „idiot”, nu înseamnă „trădător”, „ticălos”, „secătură” etc. „Paraplegic” înseamnă, pur și simplu, conform dicționarelor limbii române, „(persoană) care suferă de paraplegie”. Atât. Este un cuvânt monosemantic, adică are un singur sens. Iar paraplegia este o boală „care se manifestă prin paralizia membrelor inferioare.” Pe […]

Citește mai mult
Omonimia și polisemia
26 apr.
2026

Polisemie sau omonimie?

Omonimia și polisemia sunt confundate deseori. Omonimia este o relație între două cuvinte cu aceeași formă, dar cu sens total diferit. Polisemia este trăsătura unui cuvânt de a avea mai multe sensuri înrudite. Pe care din cele două se bazează gluma din filmul de mai jos?  

Citește mai mult
Partea I a capitolului II („Zvârcolirea”)
19 apr.
2026

„Ion”, cap. II – „Zvârcolirea”, partea I

„Ion”, de Liviu Rebreanu – partea I a capitolului II („Zvârcolirea”) Partea I a capitolului II („Zvârcolirea”) conține următoarele idei principale: Trezirea matinală a familiei Glanetașu: Subcapitolul debutează cu descrierea zorilor în satul Pripas, marcând începutul unei noi zile de muncă pentru membrii familiei. Familia Glanetașu se trezește dis-de-dimineață, odată cu ivirea zorilor, pentru a […]

Citește mai mult
„Ion” capitolul I - „Începutul”
11 apr.
2026

„Ion”, de Liviu Rebreanu – cap. I, „Începutul”

„Ion” capitolul I – „Începutul” „Ion” capitolul I – „Începutul” 1. Amiaza: Introducerea în spațiul satului Descrierea drumului: Narațiunea începe cu parcursul drumului care se desprinde din șoseaua națională de la Cârlibaba, traversează Someșul și localitățile Armadia și Jidovița, intrând în final în Pripas prin locuri precum Pădurea Domnească și Râpele Dracului. Atmosfera satului: La intrarea în sat, […]

Citește mai mult
7 apr.
2026

Analiza pronumelui personal – cazuri și funcții sintactice

Introducere În lecțiile de gramatică, una dintre cele mai frecvente dificultăți este analiza pronumelui personal. Deși pare simplu la prima vedere, pronumele nu poate fi analizat corect fără înțelegerea grupului sintactic din care face parte. În acest articol, vei învăța, pas cu pas, cum să identifici corect: grupurile sintactice din care face parte pronumele; cazul […]

Citește mai mult
Cuvântul - asociere între formă și conținut
6 apr.
2026

Cuvântul: formă și conținut. Relațiile dintre cuvinte (explicație clară + exemple)

Introducere Cuvântul – asociere între formă și conținut Când vorbim despre cuvânt, trebuie să înțelegem două lucruri esențiale: ce se aude/se vede și ce înseamnă. Mai exact: forma = ceea ce se aude (formă sonoră) sau/și se vede scris (formă grafică); conținutul = ceea ce înțelegem (sensul, înțelesul). Această diferență ne ajută să explicăm relațiile dintre […]

Citește mai mult
Itemul 16 de la admiterea la Poliție 2022 diateza pasivă predicat nominal
3 apr.
2026

Itemul 16, admitere Academia de Poliție 2022 – două răspunsuri corecte? Analiză clară

Itemul 16 de la admiterea la Academia de Poliție 2022 Itemul 16 de la admiterea la Academia de Poliție 2022 ridică o problemă serioasă: are, de fapt, două răspunsuri corecte. 16) Indică varianta în care sunt precizate valorile morfologice corecte ale verbului a fi din următoarele enunțuri: (1) Copilul este îndrumat de familie. (2) El […]

Citește mai mult
28 mart.
2026

Cum identific cazul substantivului și funcția lui sintactică?

Articolul abordează analiza morfosintactică a substantivului. Identificarea cazului substantivului se face prin analizarea formei și a contextului. Formele de tip „lumii” sau „sufletului” pot fi atât de dativ, cât și de genitiv, dar alegerea corectă se face în funcție de prepoziții și de relațiile sintactice. În exemplul analizat, „lumii” este genitiv cu funcție de circumstanțial de loc, iar „sufletului” este genitiv cu funcție de atribut.

Citește mai mult
11 ian.
2026

Greșeli din manuale: „dalb” nu înseamnă „mat”

În manualul de clasa a VI-a al editurii Art Klett, la pagina 84, există o greșeală care trebuie corectată. În subsolul poeziei „Iarna”, de Vasile Alecsandri, scrie că adjectivul „dalb” ar avea sensurile „alb, mat, imaculat”. Evident că „mat” e greșit, sensul său fiind „fără luciu, fără strălucire, șters”. De unde provine greșeala? Dacă ne […]

Citește mai mult
10 ian.
2026

Adverbe de realizare a gradației adjectivului și a adverbului

Adverbele care fac parte din așa-numita categorie a mijloacelor expresive de redare a superlativului absolut îndeplinesc, conform GALR și GBLR, funcția sintactică de circumstanțial cantitativ, prin urmare se analizează separat de adjectivul sau adverbul la a cărui gradație participă. „Circumstanțialul cantitativ este o complinire – cel mai adesea facultativă – a verbului (grupului verbal), a […]

Citește mai mult
12 dec.
2025

Unde e verbul „dispăruseră”?

Uitați-vă la exercițiul 2. Cere ca elevii să indice timpurile verbelor (atenție!) „din text”. Și sunt enumerate trei verbe, dintre care primul este „dispăruseră”. Acum, căutați verbul în text, ca un elev cuminte. L-ați găsit?   Limba și literatura română, clasa a V-a, editura Art Klett, 2022 Contribuție autori: Florentina Sâmihăian – Unitatea II: Lectură, […]

Citește mai mult
6 dec.
2025

„La fel ca” și „la fel cu”

Comparația de egalitate cu regent verbal sau propozițional Această comparație implică o relație complexă între două procese sau stări, în care există un element comun (de obicei implicit) și unul diferit (obligatoriu explicitat). Regentul poate fi nu doar verbul, ci grupul verbal sau chiar propoziția. Acest tip de structuri comparative se realizează la nivel sintactic […]

Citește mai mult
13 sept.
2025

„Repercusiune” sau „repercursiune”?

„Repercusiune” sau „repercursiune”? Cum este corect? Substantivul feminin al cărui sens este „urmare, consecință” are forma corectă „repercusiune”. Forma „repercursiune” este o greșeală, nu este înregistrată în niciun dicționar nici măcar ca variantă populară sau colocvială. Este, pur și simplu, o prostie. „Repercusiune” este un împrumut neologic din limba franceză, la fel ca verbul „a […]

Citește mai mult
3 sept.
2025

Adjectivul „complice”

Adjectivul „complice” este variabil și are 2 forme: masculin singular-„complice”, masculin plural-„complici”, feminin singular-„complice”, feminin plural-„complice”. Două forme: „complice” și „complici”. Vom spune corect: „El este complice la crimă.” „Ei sunt complici la crimă.” „Ea este complice la crimă.” „Ele sunt complice la crimă.” Este greșit prin urmare enunțul:

Citește mai mult
16 aug.
2025

„Subsuoară” sau „subțioară”?

Substantivul feminin care denumește „partea de dedesubt a încheieturii brațului cu umărul”, are forma corectă „subsuoară”, în patru silabe: „sub-su-oa-ră”. Cuvântul este foarte vechi, își are originea în construcția latinească „sub ala” care însemna „sub aripă”. Fiind foarte vechi, el a dezvoltat o mulțime de variante, dintre care cele mai cunoscute sunt „subsioară” și „subțioară”. […]

Citește mai mult
14 aug.
2025

Te îmbraci în „maiou” sau în „maieu”?

Substantivul care denumește un „articol de lenjerie sau de echipament sportiv (cu sau fără mâneci), de obicei decoltat, purtat direct pe piele” are forma literară „maiou”. Este un împrumut neologic, din limba franceză. O micuță paranteză.

Citește mai mult
13 aug.
2025

„Ce clasă ești?”

Adulți, nu mai stricați copiii întrebându-i prostește: „-Georgele/Maricico, ce clasă ești?” Pentru că voi îi obligați să răspundă tot prostește: „-Sunt clasa a cincea, nene/tanti!” Țineți minte: copilul nu ESTE clasă, copilul este ÎN clasă, ÎNTR-o clasă. Cuvântul „clasă” are sensul general de „grup (mare) de obiecte, de elemente, de ființe, de fenomene cu însușiri […]

Citește mai mult

ÎNSCRIERE

Înscrie-te acum pentru meditații online la limba română!

Nume
E-mail
Alege nivelul de studiu pentru care vrei meditații.
Adaugă aici orice alt mesaj.

Sprijină-mă!

Become a Patron!

Sprijină cu o donație acțiunea de promovare și cultivare a limbii române pe internet!


Dă click pe butonul de mai sus și vezi despre ce este vorba!

Categorii

Arhivă