Omonimia și polisemia sunt confundate deseori. Omonimia este o relație între două cuvinte cu aceeași formă, dar cu sens total diferit. Polisemia este trăsătura unui cuvânt de a avea mai multe sensuri înrudite. Pe care din cele două se bazează gluma din filmul de mai jos?
Citește mai mult
Explică pe ce relație între cuvinte se bazează gluma din imaginea de mai jos.
Citește mai mult
Introducere Cuvântul – asociere între formă și conținut Când vorbim despre cuvânt, trebuie să înțelegem două lucruri esențiale: ce se aude/se vede și ce înseamnă. Mai exact: forma = ceea ce se aude (formă sonoră) sau/și se vede scris (formă grafică); conținutul = ceea ce înțelegem (sensul, înțelesul). Această diferență ne ajută să explicăm relațiile dintre […]
Citește mai mult
Explică ce însușire a cuvântului stă la baza glumei din imaginea de mai jos.
Citește mai mult
„Repercusiune” sau „repercursiune”? Cum este corect? Substantivul feminin al cărui sens este „urmare, consecință” are forma corectă „repercusiune”. Forma „repercursiune” este o greșeală, nu este înregistrată în niciun dicționar nici măcar ca variantă populară sau colocvială. Este, pur și simplu, o prostie. „Repercusiune” este un împrumut neologic din limba franceză, la fel ca verbul „a […]
Citește mai mult
Substantivul feminin care denumește „partea de dedesubt a încheieturii brațului cu umărul”, are forma corectă „subsuoară”, în patru silabe: „sub-su-oa-ră”. Cuvântul este foarte vechi, își are originea în construcția latinească „sub ala” care însemna „sub aripă”. Fiind foarte vechi, el a dezvoltat o mulțime de variante, dintre care cele mai cunoscute sunt „subsioară” și „subțioară”. […]
Citește mai mult
Substantivul care denumește un „articol de lenjerie sau de echipament sportiv (cu sau fără mâneci), de obicei decoltat, purtat direct pe piele” are forma literară „maiou”. Este un împrumut neologic, din limba franceză. O micuță paranteză.
Citește mai mult
Substantivul care denumește o „piesă la capătul unui șnur, care face contactul între un aparat electric și priza de curent; fișă de curent.” are forma corectă „ștecăr”, nu „ștecher”. Se scrie și se pronunță „ștecăr”. Este un împrumut din limba germană. Paradigma lui cuprinde formele „ștecăr”, „ștecărul”, „ștecărului”, la singular și „ștecăre”, „ștecărele” și „ștecărelor”, […]
Citește mai mult
Substantivul neutru care denumește un „aparat de încălzit, electric sau cu gaz, întrebuințat la bucătărie și în laborator” are forma corectă „reșou”. „Reșou”, cu „o”, nu „reșeu”, cu „e”. Paradigma lui flexionară cuprinde formele „reșou”, „reșoul”, „reșoului” la singular și „reșouri”, „reșourile”, „reșourilor”, la plural. Prin urmare este greșit să spui: „Sobă reșeu încălzire cu […]
Citește mai mult
Dă click pe imagine pentru explicație. Sau citește-o singur mai jos. Substantivul neutru cu sensul „material sub formă de pulbere de tencuială, spărturi de cărămidă și mortar, provenit din dărâmarea unor ziduri sau după executarea unor lucrări de zidărie” are forma corectă „moloz”. „Moloz”, nu „moluz”. Forma de plural nearticulată este „molozuri”. Celelalte forme sunt: […]
Citește mai multSubstantivul „genunchi” este invariabil, adică are aceeași formă pentru singular și plural. Formele de singular sunt: „genunchi”, „genunchiul”, „genunchiului”. Este greșit, așadar, enunțul: „M-am lovit la un genunche.” Corect: „M-am lovit la un genunchi.” Greșit: „Am facut radiografie la genunchele drept.” Corect: „Am facut radiografie la genunchiul drept.” Greșit: „Simt o durere în zona genunchelui.” […]
Citește mai multMultă lume crede că „fortuit” este o formă mai elegantă a lui „forțat”. Semidocții sclifosiți îl folosesc considerând că astfel își arată cultura. De fapt, se fac de râs. Cuvântul „fortuit” nu înseamnă „forțat”.
Citește mai multGreșeală de limbă la Digi 24, emisiunea DigiMatinal Verbul „a costa” înseamnă „a avea un preț, o valoare în bani; a prețui.” Prin urmare este greșită construcția „prețul costă”: „Prețul mediu al unui hectar de teren arabil costă 8000 de euro.” „Prețul costă” este un pleonasm. Nu prețul costă, nu prețul are un preț, ci […]
Citește mai multLimba română este bogată în expresii savuroase, pe care vorbitorii contemporani nu le mai cunosc și nu le mai folosesc. Una din aceste expresii este „cățea de vreme”. Expresia „cățea de vreme” înseamnă „vreme rea, cumplită”. Întâlnim această expresie rară la scriitorul Barbu Ștefănescu Delavrancea, în schița „Sorcova”, publicată în 1885 : „Biata Bălașa!… Săracă […]
Citește mai multÎndeobște copiii – dar nu numai – pronunță „acțibild”, cu „c”, „agțibild”, cu „g” sau chiar „ațibild”. Toate aceste forme sunt greșite. Forma corectă a cuvântului este cu „b” – atât în pronunțare, cât și în scriere: „abțibild”. Cuvântul este un neologism, împrumutat din germană: Abziehbild, (format din abziehen „a desprinde” și Bild „imagine”). Adevărat […]
Citește mai multRezolvarea subiectelor I.B.3. și I.B.4. 3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. Sensul secvenței subliniate în fragmentul: „și mi se cuvine să-mi caut rost în lume” este: a) a-și învăța lecția pe dinafară. b) a scăpa de cearta cuiva. c) a certa puternic pe cineva. d) a-și găsi un scop în viață.
Citește mai multRezolvarea subiectului I.B.2 2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. Există doar cuvinte derivate în seria: a) „bogății”, „potecuța”. b) „dealuri”, „dormeau”. c) „mărăcini”, „buruiană”. d) „totdeauna”, „orișicât”.
Citește mai multȘtii cum e corect? Dă un test! Dă click pe imagine pentru a vedea explicațiile.
Citește mai multSubiectul I.B.4 de la proba de limba română a simulării Evaluării naționale (20 martie 2023) a fost formulat greșit, din punct de vedere științific și didactic. Subiectul sună astfel: Există o relație de polisemie între cuvintele subliniate în secvențele din seria: a) „mai rămânea timp pentru o baie în lac”; Meșterul trebuie să pună faianța […]
Citește mai mult