11
feb.
2026
Ați vrea să vă schimbați compania?
Explică ce însușire a cuvântului stă la baza glumei din imaginea de mai jos.
Read More
13
sept.
2025
„Repercusiune” sau „repercursiune”?
„Repercusiune” sau „repercursiune”? Cum este corect? Substantivul feminin al cărui sens este „urmare, consecință” are forma corectă „repercusiune”. Forma „repercursiune” este o greșeală, nu este înregistrată în niciun dicționar nici măcar ca variantă populară sau colocvială. Este, pur și simplu, o prostie. „Repercusiune” este un împrumut neologic din limba franceză, la fel ca verbul „a […]
Read More
16
aug.
2025
„Subsuoară” sau „subțioară”?
Substantivul feminin care denumește „partea de dedesubt a încheieturii brațului cu umărul”, are forma corectă „subsuoară”, în patru silabe: „sub-su-oa-ră”. Cuvântul este foarte vechi, își are originea în construcția latinească „sub ala” care însemna „sub aripă”. Fiind foarte vechi, el a dezvoltat o mulțime de variante, dintre care cele mai cunoscute sunt „subsioară” și „subțioară”. […]
Read More
14
aug.
2025
Te îmbraci în „maiou” sau în „maieu”?
Substantivul care denumește un „articol de lenjerie sau de echipament sportiv (cu sau fără mâneci), de obicei decoltat, purtat direct pe piele” are forma literară „maiou”. Este un împrumut neologic, din limba franceză. O micuță paranteză.
Read More
11
aug.
2025
„Ștecher” sau „ștecăr”?
Substantivul care denumește o „piesă la capătul unui șnur, care face contactul între un aparat electric și priza de curent; fișă de curent.” are forma corectă „ștecăr”, nu „ștecher”. Se scrie și se pronunță „ștecăr”. Este un împrumut din limba germană. Paradigma lui cuprinde formele „ștecăr”, „ștecărul”, „ștecărului”, la singular și „ștecăre”, „ștecărele” și „ștecărelor”, […]
Read More
9
aug.
2025
Cum se spune corect: „reșeu” sau „reșou”?
Substantivul neutru care denumește un „aparat de încălzit, electric sau cu gaz, întrebuințat la bucătărie și în laborator” are forma corectă „reșou”. „Reșou”, cu „o”, nu „reșeu”, cu „e”. Paradigma lui flexionară cuprinde formele „reșou”, „reșoul”, „reșoului” la singular și „reșouri”, „reșourile”, „reșourilor”, la plural. Prin urmare este greșit să spui: „Sobă reșeu încălzire cu […]
Read More
8
aug.
2024
„Moloz” sau „moluz”?
Dă click pe imagine pentru explicație. Sau citește-o singur mai jos. Substantivul neutru cu sensul „material sub formă de pulbere de tencuială, spărturi de cărămidă și mortar, provenit din dărâmarea unor ziduri sau după executarea unor lucrări de zidărie” are forma corectă „moloz”. „Moloz”, nu „moluz”. Forma de plural nearticulată este „molozuri”. Celelalte forme sunt: […]
Read More24
dec.
2023
„Prețul costă”
Greșeală de limbă la Digi 24, emisiunea DigiMatinal Verbul „a costa” înseamnă „a avea un preț, o valoare în bani; a prețui.” Prin urmare este greșită construcția „prețul costă”: „Prețul mediu al unui hectar de teren arabil costă 8000 de euro.” „Prețul costă” este un pleonasm. Nu prețul costă, nu prețul are un preț, ci […]
Read More29
oct.
2023
Expresii vechi românești: „cățea de vreme”
Limba română este bogată în expresii savuroase, pe care vorbitorii contemporani nu le mai cunosc și nu le mai folosesc. Una din aceste expresii este „cățea de vreme”. Expresia „cățea de vreme” înseamnă „vreme rea, cumplită”. Întâlnim această expresie rară la scriitorul Barbu Ștefănescu Delavrancea, în schița „Sorcova”, publicată în 1885 : „Biata Bălașa!… Săracă […]
Read More19
iun.
2023
Evaluarea națională 2023 – subiectul I.B.2, derivate (rezolvare)
Rezolvarea subiectului I.B.2 2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. Există doar cuvinte derivate în seria: a) „bogății”, „potecuța”. b) „dealuri”, „dormeau”. c) „mărăcini”, „buruiană”. d) „totdeauna”, „orișicât”.
Read More10
iul.
2022
A trage un semnal de alarmă
A trage un semnal de alarmă – a atrage atenția Uneori ignoranța vorbitorilor duce la formulări rizibile. De exemplu, amestecând expresiile „a trage un semnal de alarmă” și „a atrage atenția”, unii au produs enormitatea „a atrage un semnal de alarmă”. Iată ce putem găsi pe site-ul unei televiziuni foarte populare: „MAE atrage un semnal […]
Read More20
iun.
2022
Sensul cuvântului „expertiză”
Cuvântul „expertiză” este înregistrat în dicționarele românești cu sensul „cercetare cu caracter tehnic făcută de un expert, la cererea unui organ de jurisdicție sau de urmărire penală ori a părților, asupra unei situații, probleme etc. a cărei lămurire interesează soluționarea cauzei.” și, mai departe, (concret) „raport întocmit de un expert asupra cercetărilor făcute”. Se poate […]
Read More19
iun.
2022
Variante corecte: „așază”/„așează” și „înșală”/„înșeală”
Variante corecte: „așază”/„așează” și „înșală”/„înșeală” A apărut DOOM3, Dicționarul Ortografic, Ortoepic și Morfologic al limbii române, ediția a treia. Dicționarul aduce niște modificări, relaxând unele norme. De exemplu, forma de indicativ prezent a verbului „a așeza” are acum două variante scrise acceptate: „așază” (cum era până acum) și „așează” (scris cu „e”). Tot la fel, […]
Read More18
iun.
2022
„Calm” vs. „calmitate”
Cuvântul „calmitate” nu este înregistrat în dicționarele Academiei. El bântuie totuși de vreo sută de ani prin subteranele limbii române, adus din când în când la lumină fie de către un ignorant ingenuu, fie de către un ignorant afectat. Nu este împrumutat din franceză, cum s-ar putea crede, ci este format, pe teren românesc, prin […]
Read More13
iun.
2022
Recapitulare pentru Evaluarea națională 2022 – exercițiul 22 (lexic; item I.B.2)
Recapitulare pentru Evaluarea națională 2022 – exercițiul 22 Cuvintele subliniate în secvențele „Nu-mi plăcea prea mult pescuitul” și „orice fel de acțiune repetitivă și care cere efort fizic va fi preluată de roboți” s-au format, în ordine, prin: a) compunere, compunere. b) derivare, compunere. c) derivare, derivare. d) conversiune, derivare. –––––––––––- Răspunde pe forum! –––––––––- […]
Read More13
iun.
2022
Recapitulare pentru Evaluarea națională 2022 – exercițiul 13 (lexic; item I.B.2)
Recapitulare pentru Evaluarea națională 2022 – exercițiul 13 (lexic; item I.B.2) Seria care conține doar cuvinte derivate este: a) „șuierat”, „descrescând”. b) „forfoteală”, „normală”. c) „librarul”, „desface”. d) „greoi”, „pufăind”. –––––––––- Răspunde pe forum! ––––––––– Răspunsul corect, cu explicații, aici
Read More12
iun.
2022
Evaluarea națională 2022 – ex. 8, recapitulare (item I.B.4)
8. Există relație de omonimie între cuvintele subliniate în ambele secvențe din seria: a) „în depărtare se văd picioarele podului de la Cernavodă”; în podul casei sunt cărțile bunicii. b) „ar fi putut avea acolo o carieră strălucită”; din carieră se scoate marmură. c) „m-a întrebat de mi-a fost frică”; „i-am răspuns că de ce […]
Read More9
mai
2022
Pregătire pentru Evaluarea națională – subiectul I.B.2.
Un cuvânt derivat este un cuvânt format de la un alt cuvânt, prin adăugarea unui prefix sau a unui sufix. Când se adaugă simultan un prefix și un sufix, cuvântul se cheamă derivat parasintetic. Cuvântul derivat este diferit de cuvântul bază, adică are alt sens, chiar dacă este înrudit cu el. Greșeala cea mai frecventă […]
Read More7
nov.
2021
Confuzia paronimică
În filmul de mai jos, medicul comite o confuzie paronimică, adică folosește un cuvânt în locul altuia asemănător ca formă. Care este cuvântul folosit greșit? Ce cuvânt trebuia să folosească?
Read More3
mai
2021
„Paști” sau „Paște”?
Potrivit DOOM2, substantivul propriu care denumește Sărbătoarea Învierii Domnului este de genul masculin, cu formele „Paște” la singular, și „Paști” la plural. Totuși același dicționar admite că forma „Paști” este de neutru în construcția „Sfintele Paști”. Cum se explică această situație? Conform dnei profesoare Rodica Zafiu, de fapt, este vorba de două forme, ambele defective […]
Read More