Ce înseamnă cuvântul „paraplegic”?
2 mai
2026

Paraplegic

Ce înseamnă cuvântul „paraplegic”? Cuvântul „paraplegic” nu înseamnă „prost”, nu înseamnă „idiot”, nu înseamnă „trădător”, „ticălos”, „secătură” etc. „Paraplegic” înseamnă, pur și simplu, conform dicționarelor limbii române, „(persoană) care suferă de paraplegie”. Atât. Este un cuvânt monosemantic, adică are un singur sens. Iar paraplegia este o boală „care se manifestă prin paralizia membrelor inferioare.” Pe […]

Citește mai mult
7 apr.
2026

Analiza pronumelui personal – cazuri și funcții sintactice

Introducere În lecțiile de gramatică, una dintre cele mai frecvente dificultăți este analiza pronumelui personal. Deși pare simplu la prima vedere, pronumele nu poate fi analizat corect fără înțelegerea grupului sintactic din care face parte. În acest articol, vei învăța, pas cu pas, cum să identifici corect: grupurile sintactice din care face parte pronumele; cazul […]

Citește mai mult
Cuvântul - asociere între formă și conținut
6 apr.
2026

Cuvântul: formă și conținut. Relațiile dintre cuvinte (explicație clară + exemple)

Introducere Cuvântul – asociere între formă și conținut Când vorbim despre cuvânt, trebuie să înțelegem două lucruri esențiale: ce se aude/se vede și ce înseamnă. Mai exact: forma = ceea ce se aude (formă sonoră) sau/și se vede scris (formă grafică); conținutul = ceea ce înțelegem (sensul, înțelesul). Această diferență ne ajută să explicăm relațiile dintre […]

Citește mai mult
Relația dintre Ion și Vasile Baciu
3 apr.
2026

Ion al lui Rebreanu — un ticălos fără circumstanțe atenuante?

​​​Există o tentație veche în critica literară românească de a-l înțelege pe Ion — personajul eponim al romanului lui Rebreanu — ca pe un produs al mediului său. Sărac, umilit,… … … 

Citește mai mult
10 ian.
2026

Adverbe de realizare a gradației adjectivului și a adverbului

Adverbele care fac parte din așa-numita categorie a mijloacelor expresive de redare a superlativului absolut îndeplinesc, conform GALR și GBLR, funcția sintactică de circumstanțial cantitativ, prin urmare se analizează separat de adjectivul sau adverbul la a cărui gradație participă. „Circumstanțialul cantitativ este o complinire – cel mai adesea facultativă – a verbului (grupului verbal), a […]

Citește mai mult
6 dec.
2025

„La fel ca” și „la fel cu”

Comparația de egalitate cu regent verbal sau propozițional Această comparație implică o relație complexă între două procese sau stări, în care există un element comun (de obicei implicit) și unul diferit (obligatoriu explicitat). Regentul poate fi nu doar verbul, ci grupul verbal sau chiar propoziția. Acest tip de structuri comparative se realizează la nivel sintactic […]

Citește mai mult
13 sept.
2025

„Repercusiune” sau „repercursiune”?

„Repercusiune” sau „repercursiune”? Cum este corect? Substantivul feminin al cărui sens este „urmare, consecință” are forma corectă „repercusiune”. Forma „repercursiune” este o greșeală, nu este înregistrată în niciun dicționar nici măcar ca variantă populară sau colocvială. Este, pur și simplu, o prostie. „Repercusiune” este un împrumut neologic din limba franceză, la fel ca verbul „a […]

Citește mai mult
16 aug.
2025

„Subsuoară” sau „subțioară”?

Substantivul feminin care denumește „partea de dedesubt a încheieturii brațului cu umărul”, are forma corectă „subsuoară”, în patru silabe: „sub-su-oa-ră”. Cuvântul este foarte vechi, își are originea în construcția latinească „sub ala” care însemna „sub aripă”. Fiind foarte vechi, el a dezvoltat o mulțime de variante, dintre care cele mai cunoscute sunt „subsioară” și „subțioară”. […]

Citește mai mult
14 aug.
2025

Te îmbraci în „maiou” sau în „maieu”?

Substantivul care denumește un „articol de lenjerie sau de echipament sportiv (cu sau fără mâneci), de obicei decoltat, purtat direct pe piele” are forma literară „maiou”. Este un împrumut neologic, din limba franceză. O micuță paranteză.

Citește mai mult
13 aug.
2025

„Ce clasă ești?”

Adulți, nu mai stricați copiii întrebându-i prostește: „-Georgele/Maricico, ce clasă ești?” Pentru că voi îi obligați să răspundă tot prostește: „-Sunt clasa a cincea, nene/tanti!” Țineți minte: copilul nu ESTE clasă, copilul este ÎN clasă, ÎNTR-o clasă. Cuvântul „clasă” are sensul general de „grup (mare) de obiecte, de elemente, de ființe, de fenomene cu însușiri […]

Citește mai mult
11 aug.
2025

„Ștecher” sau „ștecăr”?

Substantivul care denumește o „piesă la capătul unui șnur, care face contactul între un aparat electric și priza de curent; fișă de curent.” are forma corectă „ștecăr”, nu „ștecher”. Se scrie și se pronunță „ștecăr”. Este un împrumut din limba germană. Paradigma lui cuprinde formele „ștecăr”, „ștecărul”, „ștecărului”, la singular și „ștecăre”, „ștecărele” și „ștecărelor”, […]

Citește mai mult
9 aug.
2025

Cum se spune corect: „reșeu” sau „reșou”?

Substantivul neutru care denumește un „aparat de încălzit, electric sau cu gaz, întrebuințat la bucătărie și în laborator” are forma corectă „reșou”. „Reșou”, cu „o”, nu „reșeu”, cu „e”. Paradigma lui flexionară cuprinde formele „reșou”, „reșoul”, „reșoului” la singular și „reșouri”, „reșourile”, „reșourilor”, la plural. Prin urmare este greșit să spui: „Sobă reșeu încălzire cu […]

Citește mai mult
15 iul.
2025

Recapitulare finală, admitere Academia de Poliție 2025

De luni, 21 iulie 2025, reiau seria de lecții recapitulative online „Dificultăți ale limbii române la admiterea de la Academia de Poliție”. Vor fi lecții de 2 ore dedicate dificultăților recurente de la admitere, organizate pe niveluri ale limbii (fonetică, lexic, morfologie, sintaxa propoziției, sintaxa frazei). Pentru a participa la prima lecție, doritorii vor trimite […]

Citește mai mult
15 iul.
2025

Complementul indirect în grupul adverbial

GALR 2008 Rar, complementul indirect face parte și din grupul adverbial, având ca regent un adverb (adesea provenit din adjectiv), de ex. S-a comportat adecvat situației.; Aidoma bărbaților, Maria umbla cu cuțit la brâu. (S. Golopenția, Cartea plecării); A procedat conform indicațiilor primite.; Îi dă oarecum dreptate și lui Hermogene, potrivit tacticii pedagogice atât de […]

Citește mai mult
21 iun.
2025

Recapitulare finală pentru admiterea la Drept, București, 2025

Adăugare ulterioară Cei care nu s-au înscris de la prima lecție urmând pașii de mai jos se pot înscrie oricând, cu cel puțin o oră înainte de începerea lecției (care va fi anunțată cu o zi înainte pe grupul de Facebook, aici.) Pentru înscriere, accesați linkul următor: https://teams.live.com/l/invite/FEADDIgG0u2Af2xmwQ De luni, 30 iunie 2025, reiau seria […]

Citește mai mult
6 mai
2025

Adjectivul substantivat

Extras din GALR 2008, pagina 168 În formule expresive cu de, se produce o reorganizare a grupului nominal. Adjectivul se substantivează și devine centru sintactic al    grupului: harnica de Irina, leneșul de Ion, nebuna de mine etc. Această construcție, cu adjective substantivate, poate avea în componență un nume propriu (ticălosul de Tomșa), un substantiv […]

Citește mai mult
19 apr.
2025

Tipar apozitiv special

Conform GBLR, „construcții de tipul noi toți, noi trei, aceiași doi, toți trei reprezintă un tipar apozitiv special, în care atât baza, cât și apoziția au natură pronominală și în care componentele nu sunt obligatoriu izolate prozodic.” Exemplu: „I le-am recomandat pe acestea două.” „(pe) acestea”  – pronume demonstrativ / funcție sintactică de complement direct; […]

Citește mai mult
9 apr.
2025

Participiul – definiție, clasificare

Participiul este o formă verbală nepersonală care are trăsături de verb, dar se comportă (când nu este simplu component al unei forme compuse) ca un adjectiv. Participiul este o formă alcătuită din radical şi terminaţie (sufix). Terminaţiile sunt diferite, în funcţie de clasa şi subclasa morfologică a verbelor: plec-+-at, făc-+-ut, mer-+-s, rup-+-t, fug-+-it, cobor-+-ât. Verbele […]

Citește mai mult
23 aug.
2024

„Cai” sau „c-ai”?

Dă click pe imaginea de mai jos pentru explicații. Sau citește-le singur dedesubtul imaginii. Dacă ai înțeles, dă un test aici: https://teste.meditatiilaromana.ro/2024/08/22/cai-sau-c-ai/. Când scriem „cai” (fără cratimă) și când scriem „c-ai” (cu cratimă)? Pe scurt, se scrie fără cratimă când este vorba despre un singur cuvânt. Se scrie cu cratimă când sunt două cuvinte diferite […]

Citește mai mult

ÎNSCRIERE

Înscrie-te acum pentru meditații online la limba română!

Nume
E-mail
Alege nivelul de studiu pentru care vrei meditații.
Adaugă aici orice alt mesaj.

Sprijină-mă!

Become a Patron!

Sprijină cu o donație acțiunea de promovare și cultivare a limbii române pe internet!


Dă click pe butonul de mai sus și vezi despre ce este vorba!

Categorii

Arhivă