Nu, în limba literară, limba folosită în situații formale, nu putem spune corect „Pisica s-a ascuns supat.” Și, mai ales, nu putem scrie: „Pisica s-a ascuns supat.”. Nu, în acest context, „supat” nu este un substantiv. Da, există un substantiv „supat”, dar nu, nu este nou, ci are o atestare scrisă de cel puțin 100 […]
Citește mai mult
Cuvântul „totul” nu e substantiv Semnalez o greșeală din manualul de limba și literatura română de clasa a VII-a al editurii ArtKlett. La pagina 35 se afirmă că pronumele nehotărât „tot” devine substantiv în varianta „totul”, aparent articulată cu articolul hotărât „-ul”. Conform GALR – 2008 și DOOM3, în acest exemplu, „totul” rămâne pronume nehotărât. […]
Citește mai multPronumele personal de politețe „matale” Pronumele personal de politețe are, pentru persoana a II-a, singular, formele „dumneata”, la N-A-V, și „dumitale”, la D-G. Popular și regional, se folosesc formele trunchiate „mata” (de la „dumneata”) și „matale” (de la „dumitale”). Dintre acestea, „matale” este frecventă și în uzul colocvial, ca formă invariabilă pentru toate cazurile. De […]
Citește mai mult
Greșeală la admiterea la Drept, UB Examenul de la Facultatea de Drept a Universității de București este considerat cel mai greu din țară pe partea de gramatică a limbii române. Și este, într-adevăr, din motive pe care nu stau acum să le enumăr. Se presupune că itemii sunt construiți de profesori extrem de competenți. Din […]
Citește mai mult
Adjectivul „calitativ” nu înseamnă „de calitate, valoros, bun”. El are sensul „referitor la calitate”, „care ține de calitate, de natura lucrurilor” Putem spune, de exemplu: „Între aceste două obiecte există deosebiri calitative.” (adică deosebiri în privința calității lor). Putem vorbi de „control calitativ” (control care urmărește calitatea), „evaluare calitativă”, „indicatori calitativi” etc. Putem folosi cuvântul […]
Citește mai mult
Ce înseamnă cuvântul „paraplegic”? Cuvântul „paraplegic” nu înseamnă „prost”, nu înseamnă „idiot”, nu înseamnă „trădător”, „ticălos”, „secătură” etc. „Paraplegic” înseamnă, pur și simplu, conform dicționarelor limbii române, „(persoană) care suferă de paraplegie”. Atât. Este un cuvânt monosemantic, adică are un singur sens. Iar paraplegia este o boală „care se manifestă prin paralizia membrelor inferioare.” Pe […]
Citește mai mult
Omonimia și polisemia sunt confundate deseori. Omonimia este o relație între două cuvinte cu aceeași formă, dar cu sens total diferit. Polisemia este trăsătura unui cuvânt de a avea mai multe sensuri înrudite. Pe care din cele două se bazează gluma din filmul de mai jos?
Citește mai mult
Explică pe ce relație între cuvinte se bazează gluma din imaginea de mai jos.
Citește mai mult
Introducere Cuvântul – asociere între formă și conținut Când vorbim despre cuvânt, trebuie să înțelegem două lucruri esențiale: ce se aude/se vede și ce înseamnă. Mai exact: forma = ceea ce se aude (formă sonoră) sau/și se vede scris (formă grafică); conținutul = ceea ce înțelegem (sensul, înțelesul). Această diferență ne ajută să explicăm relațiile dintre […]
Citește mai mult
Există o tentație veche în critica literară românească de a-l înțelege pe Ion — personajul eponim al romanului lui Rebreanu — ca pe un produs al mediului său. Sărac, umilit,… … …
Citește mai mult
Articolul abordează analiza morfosintactică a substantivului. Identificarea cazului substantivului se face prin analizarea formei și a contextului. Formele de tip „lumii” sau „sufletului” pot fi atât de dativ, cât și de genitiv, dar alegerea corectă se face în funcție de prepoziții și de relațiile sintactice. În exemplul analizat, „lumii” este genitiv cu funcție de circumstanțial de loc, iar „sufletului” este genitiv cu funcție de atribut.
Citește mai mult
Explică ce însușire a cuvântului stă la baza glumei din imaginea de mai jos.
Citește mai mult
Adverbele care fac parte din așa-numita categorie a mijloacelor expresive de redare a superlativului absolut îndeplinesc, conform GALR și GBLR, funcția sintactică de circumstanțial cantitativ, prin urmare se analizează separat de adjectivul sau adverbul la a cărui gradație participă. „Circumstanțialul cantitativ este o complinire – cel mai adesea facultativă – a verbului (grupului verbal), a […]
Citește mai mult
Substantivul care denumește un „articol de lenjerie sau de echipament sportiv (cu sau fără mâneci), de obicei decoltat, purtat direct pe piele” are forma literară „maiou”. Este un împrumut neologic, din limba franceză. O micuță paranteză.
Citește mai mult
Adulți, nu mai stricați copiii întrebându-i prostește: „-Georgele/Maricico, ce clasă ești?” Pentru că voi îi obligați să răspundă tot prostește: „-Sunt clasa a cincea, nene/tanti!” Țineți minte: copilul nu ESTE clasă, copilul este ÎN clasă, ÎNTR-o clasă. Cuvântul „clasă” are sensul general de „grup (mare) de obiecte, de elemente, de ființe, de fenomene cu însușiri […]
Citește mai multDă click pe imaginea de mai jos pentru explicații. Sau citește-le singur dedesubtul imaginii. Dacă ai înțeles, dă un test aici: https://teste.meditatiilaromana.ro/2024/08/22/cai-sau-c-ai/. Când scriem „cai” (fără cratimă) și când scriem „c-ai” (cu cratimă)? Pe scurt, se scrie fără cratimă când este vorba despre un singur cuvânt. Se scrie cu cratimă când sunt două cuvinte diferite […]
Citește mai multGreșeală de limbă la Digi 24, emisiunea DigiMatinal Verbul „a costa” înseamnă „a avea un preț, o valoare în bani; a prețui.” Prin urmare este greșită construcția „prețul costă”: „Prețul mediu al unui hectar de teren arabil costă 8000 de euro.” „Prețul costă” este un pleonasm. Nu prețul costă, nu prețul are un preț, ci […]
Citește mai mult