Până la apariția promisului tratat de punctuație, ne mulțumim cu acest crâmpei din DOOM2. „În ce priveşte semnele de punctuaţie, spre deosebire de alte limbi, în română punctul, semnul întrebării, semnul exclamării, virgula, punctul şi virgula şi două puncte nu se despart prin blanc de elementul care le precedă (dar sunt urmate de blanc, ca […]
Read MoreCuvântul „calitativ” este un adjectiv care înseamnă „referitor la calitate”, „care ține de calitate, de natura lucrurilor”. Prin urmare putem folosi cuvântul în enunțuri precum: „Între aceste două obiecte există deosebiri calitative.” (adică deosebiri în privința calității lor). „Se poate face analiză calitativă și cantitativă.” (adică analiza calității și a cantității). Putem utiliza adjectivul în […]
Read MoreNu confunda cuvântul polisemantic cu omonimele. „Omonim” este o noțiune relativă, la fel ca „geamăn” sau „frate”. Nu-i poți spune unui singur cuvânt „omonim”. Așa cum un om singur la părinți nu poate fi numit „geamăn” sau „frate”. Deci nu poți spune: „Cuvântul bancă este omonim.”; așa cum nu poți spune: „Georgică este geamăn (sau […]
Read MoreParadigma verbului „a bea” are două forme identice pentru indicativ prezent și indicativ imperfect. Astfel, formele de prezent sunt următoarele: beau, bei, bea, bem, beți, beau. Formele de indicativ imperfect sunt: beam, beai, bea, beam, beați, beau. Ele se construiesc cu sufixul gramatical „-ea” specific imperfectului. Observăm că formele de persoana a III-a singular și […]
Read MoreA trage un semnal de alarmă – a atrage atenția Uneori ignoranța vorbitorilor duce la formulări rizibile. De exemplu, amestecând expresiile „a trage un semnal de alarmă” și „a atrage atenția”, unii au produs enormitatea „a atrage un semnal de alarmă”. Iată ce putem găsi pe site-ul unei televiziuni foarte populare: „MAE atrage un semnal […]
Read MoreCum e corect? Valoarea gramaticală de bază a cuvântului „mândru” este de adjectiv. Adjectivul poate îndeplini în propoziție funcțiile sintactice de atribut și de nume predicativ. Când este nume predicativ, el se scrie, la forma de plural, întotdeauna, cu… Vezi explicația aici: https://youtu.be/sJCud8QtPqM. ………………………………………….. Dă un test online aici: https://teste.meditatiilaromana.ro/2023/08/29/mandri-mandrii/.
Read MoreSubstantivul „membru” pune probleme în scris la forma de plural. Când se scrie cu un „i”? Când se scrie cu doi de „i”? Explicația gramaticală e simplă. Se scrie cu un „i” când are forma de plural și este nearticulat. Acest „i” este desinență de plural. Se scrie cu doi de „i” când are forma […]
Read MoreVariante corecte: „așază”/„așează” și „înșală”/„înșeală” A apărut DOOM3, Dicționarul Ortografic, Ortoepic și Morfologic al limbii române, ediția a treia. Dicționarul aduce niște modificări, relaxând unele norme. De exemplu, forma de indicativ prezent a verbului „a așeza” are acum două variante scrise acceptate: „așază” (cum era până acum) și „așează” (scris cu „e”). Tot la fel, […]
Read MoreCuvântul „calmitate” nu este înregistrat în dicționarele Academiei. El bântuie totuși de vreo sută de ani prin subteranele limbii române, adus din când în când la lumină fie de către un ignorant ingenuu, fie de către un ignorant afectat. Nu este împrumutat din franceză, cum s-ar putea crede, ci este format, pe teren românesc, prin […]
Read MoreStructura anului școlar 2021-2022 Structura anului școlar 2021-2022
Read MoreArticolul adjectival își schimbă forma după gen, număr și caz. Vezi explicația pe canalul meu de YouTube: https://youtu.be/VyUL4Zle2vE . Articolul adjectival își schimbă forma după gen, număr și caz.
Read MoreBecome a Patron! Vezi filmul cu explicația aici: https://youtu.be/Du_ullvKrRQ
Read MoreVezi filmul cu explicația aici: https://youtu.be/-jU8arErv1g Dă click aici pentru a citi explicația. Verbul „a contrazice” s-a format prin compunere savantă din elementul de compunere „contra-” și verbul „a zice”, după modelul francez „contredire”. Prin urmare, formele sale de imperativ sunt asemănătoare cu cele ale verbului „a zice”. La persoana a II-a singular, afirmativ, spunem […]
Read MorePotrivit DOOM2, substantivul propriu care denumește Sărbătoarea Învierii Domnului este de genul masculin, cu formele „Paște” la singular, și „Paști” la plural. Totuși același dicționar admite că forma „Paști” este de neutru în construcția „Sfintele Paști”. Cum se explică această situație? Conform dnei profesoare Rodica Zafiu, de fapt, este vorba de două forme, ambele defective […]
Read More„Minge” sau „mingie”? Vezi explicația pe canalul meu de YouTube. Vezi explicația aici. „Minge” sau „mingie”? Dă click aici pentru detalii! Substantivul feminin „minge” este uneori scris și pronunțat greșit „mingie”. Pe site-ul emag.ro, de exemplu, apar 2046 de căutări pentru „mingie” și 2216 căutări pentru „minge”, ceea ce semnalează […]
Read MoreVerbele „a bate” și „a face” sunt de conjugarea a III-a, la fel ca „a zice”. Vezi explicația aici. Vezi explicația aici. Verbele „a bate” și „a face” sunt de conjugarea a III-a, la fel ca „a zice”. Prin urmare sunt greșite pronunțările: „bătem”, „băteți” și „făcem”, „făceți”, cu accentul pe a […]
Read MoreAcordul predicatului cu subiectul-substantiv colectiv Un substantiv obișnuit denumește, la forma de singular, un singur obiect al gândirii. De exemplu: om, scaun, idee etc. Un substantiv colectiv denumește, la forma de singular, o colecție, o mulțime de obiecte. De exemplu, substantivul colectiv „armată” denumește o mulțime de soldați, substantivul colectiv „turmă” denumește o mulțime de […]
Read MoreO greșeală gravă și nepermisă (incredibilă chiar, pentru un autor de manuale atât de celebru) se găsește la pagina 20 în auxiliarul „Cartea mea de gramatică: clasa a VII-a”, de Sofia Dobra, apărut în 2019 la editura Art Educațional. Autoarea confundă sufixele gramaticale cu desinențele de plural în două locuri. Mai întâi, în coloana din […]
Read MorePrograma școlară pentru gimnaziu organizată pe nivelurile limbii
Read More