Relații între cuvinte
Explică pe ce relație între cuvinte se bazează gluma din imaginea de mai jos.
Citește mai mult
Explică pe ce relație între cuvinte se bazează gluma din imaginea de mai jos.
Citește mai mult
Introducere În lecțiile de gramatică, una dintre cele mai frecvente dificultăți este analiza pronumelui personal. Deși pare simplu la prima vedere, pronumele nu poate fi analizat corect fără înțelegerea grupului sintactic din care face parte. În acest articol, vei învăța, pas cu pas, cum să identifici corect: grupurile sintactice din care face parte pronumele; cazul […]
Citește mai mult
Introducere Cuvântul – asociere între formă și conținut Când vorbim despre cuvânt, trebuie să înțelegem două lucruri esențiale: ce se aude/se vede și ce înseamnă. Mai exact: forma = ceea ce se aude (formă sonoră) sau/și se vede scris (formă grafică); conținutul = ceea ce înțelegem (sensul, înțelesul). Această diferență ne ajută să explicăm relațiile dintre […]
Citește mai mult
Articolul abordează analiza morfosintactică a substantivului. Identificarea cazului substantivului se face prin analizarea formei și a contextului. Formele de tip „lumii” sau „sufletului” pot fi atât de dativ, cât și de genitiv, dar alegerea corectă se face în funcție de prepoziții și de relațiile sintactice. În exemplul analizat, „lumii” este genitiv cu funcție de circumstanțial de loc, iar „sufletului” este genitiv cu funcție de atribut.
Citește mai mult
Explică ce însușire a cuvântului stă la baza glumei din imaginea de mai jos.
Citește mai mult
Adverbele care fac parte din așa-numita categorie a mijloacelor expresive de redare a superlativului absolut îndeplinesc, conform GALR și GBLR, funcția sintactică de circumstanțial cantitativ, prin urmare se analizează separat de adjectivul sau adverbul la a cărui gradație participă. „Circumstanțialul cantitativ este o complinire – cel mai adesea facultativă – a verbului (grupului verbal), a […]
Citește mai mult
„Repercusiune” sau „repercursiune”? Cum este corect? Substantivul feminin al cărui sens este „urmare, consecință” are forma corectă „repercusiune”. Forma „repercursiune” este o greșeală, nu este înregistrată în niciun dicționar nici măcar ca variantă populară sau colocvială. Este, pur și simplu, o prostie. „Repercusiune” este un împrumut neologic din limba franceză, la fel ca verbul „a […]
Citește mai mult
Substantivul feminin care denumește „partea de dedesubt a încheieturii brațului cu umărul”, are forma corectă „subsuoară”, în patru silabe: „sub-su-oa-ră”. Cuvântul este foarte vechi, își are originea în construcția latinească „sub ala” care însemna „sub aripă”. Fiind foarte vechi, el a dezvoltat o mulțime de variante, dintre care cele mai cunoscute sunt „subsioară” și „subțioară”. […]
Citește mai mult
Substantivul care denumește un „articol de lenjerie sau de echipament sportiv (cu sau fără mâneci), de obicei decoltat, purtat direct pe piele” are forma literară „maiou”. Este un împrumut neologic, din limba franceză. O micuță paranteză.
Citește mai mult
Adulți, nu mai stricați copiii întrebându-i prostește: „-Georgele/Maricico, ce clasă ești?” Pentru că voi îi obligați să răspundă tot prostește: „-Sunt clasa a cincea, nene/tanti!” Țineți minte: copilul nu ESTE clasă, copilul este ÎN clasă, ÎNTR-o clasă. Cuvântul „clasă” are sensul general de „grup (mare) de obiecte, de elemente, de ființe, de fenomene cu însușiri […]
Citește mai mult
Substantivul care denumește o „piesă la capătul unui șnur, care face contactul între un aparat electric și priza de curent; fișă de curent.” are forma corectă „ștecăr”, nu „ștecher”. Se scrie și se pronunță „ștecăr”. Este un împrumut din limba germană. Paradigma lui cuprinde formele „ștecăr”, „ștecărul”, „ștecărului”, la singular și „ștecăre”, „ștecărele” și „ștecărelor”, […]
Citește mai mult
Unul dintre subiectele date anul acesta la Evaluarea națională pentru absolvenții clasei a VIII-a le-a cerut elevilor să despartă corect în silabe cuvintele „mijloacele” și „speriați”. Surprinzător, mulți elevi foarte buni l-au greșit pe al doilea, pe „speriați”, despărțindu-l în două silabe: „spe-riați”. Corect este „spe-ri-ați”, în trei silabe, cu hiat între vocalele „i” și […]
Citește mai mult
Substantivul neutru care denumește un „aparat de încălzit, electric sau cu gaz, întrebuințat la bucătărie și în laborator” are forma corectă „reșou”. „Reșou”, cu „o”, nu „reșeu”, cu „e”. Paradigma lui flexionară cuprinde formele „reșou”, „reșoul”, „reșoului” la singular și „reșouri”, „reșourile”, „reșourilor”, la plural. Prin urmare este greșit să spui: „Sobă reșeu încălzire cu […]
Citește mai multÎn mod interesant, titlul „Iapa lui Vodă” pare paradoxal, deoarece în text nu apare de fapt nicio iapă care să aparțină lui Vodă. Titlul are o semnificație simbolică și face referire la o expresie îndrăzneață folosită de personajul principal, Ioniță comisul. Mai exact, când Ioniță merge să-și caute dreptatea, el spune că dacă nici Vodă […]
Citește mai multDă click pe imaginea de mai jos pentru explicații. Sau citește-le singur dedesubtul imaginii. Dacă ai înțeles, dă un test aici: https://teste.meditatiilaromana.ro/2024/08/22/cai-sau-c-ai/. Când scriem „cai” (fără cratimă) și când scriem „c-ai” (cu cratimă)? Pe scurt, se scrie fără cratimă când este vorba despre un singur cuvânt. Se scrie cu cratimă când sunt două cuvinte diferite […]
Citește mai mult
Dă click pe imagine pentru explicație. Sau citește-o singur mai jos. Substantivul neutru cu sensul „material sub formă de pulbere de tencuială, spărturi de cărămidă și mortar, provenit din dărâmarea unor ziduri sau după executarea unor lucrări de zidărie” are forma corectă „moloz”. „Moloz”, nu „moluz”. Forma de plural nearticulată este „molozuri”. Celelalte forme sunt: […]
Citește mai multPoți mări imaginea pentru a vedea mai bine.
Citește mai multGenială formularea de la subiectul I.B.3: „Sunt omonime AMBELE cuvinte…”!!! E ca și cum l-ai întreba pe vecinul care are gemeni: – Vecine, sunt gemeni AMBII copii?!
Citește mai mult