21 iul.
2026

Pronumele personal de politețe „matale”

Pronumele personal de politețe „matale” Pronumele personal de politețe are, pentru persoana a II-a, singular, formele „dumneata”, la N-A-V, și „dumitale”, la D-G. Popular și regional, se folosesc formele trunchiate „mata” (de la „dumneata”) și „matale” (de la „dumitale”). Dintre acestea, „matale” este frecventă și în uzul colocvial, ca formă invariabilă pentru toate cazurile. De […]

Citește mai mult
20 iul.
2026

Greșeală la admiterea la Drept, UB, 2023

Greșeală la admiterea la Drept, UB Examenul de la Facultatea de Drept a Universității de București este considerat cel mai greu din țară pe partea de gramatică a limbii române. Și este, într-adevăr, din motive pe care nu stau acum să le enumăr. Se presupune că itemii sunt construiți de profesori extrem de competenți. Din […]

Citește mai mult
Adjectivul „calitativ” nu înseamnă „valoros”
18 iul.
2026

Ești „calitativ”? Ești „cel mai calitativ”?

Adjectivul „calitativ” nu înseamnă „de calitate, valoros, bun”. El are sensul „referitor la calitate”, „care ține de calitate, de natura lucrurilor” Putem spune, de exemplu: „Între aceste două obiecte există deosebiri calitative.” (adică deosebiri în privința calității lor). Putem vorbi de „control calitativ” (control care urmărește calitatea), „evaluare calitativă”, „indicatori calitativi” etc. Putem folosi cuvântul […]

Citește mai mult
Punctuația conjuncției coordonatoare „or”
11 iul.
2026

Punctuația conjuncției coordonatoare „or”

Conform lucrării Punctuația limbii române (apărută sub egida Academiei Române): Conjuncția adversativă or¹, care, la nivel transfrastic, are rol de conector pragmatic, poate fi precedată de virgulă sau de punct, puncte de suspensie ori punct-și-virgulă și este obligatoriu urmată de virgulă: „Am tot prevenit-o, or, ea a făcut tocmai pe dos.” Dacă ar fi fost […]

Citește mai mult
Ce înseamnă cuvântul „paraplegic”?
2 mai
2026

Paraplegic

Ce înseamnă cuvântul „paraplegic”? Cuvântul „paraplegic” nu înseamnă „prost”, nu înseamnă „idiot”, nu înseamnă „trădător”, „ticălos”, „secătură” etc. „Paraplegic” înseamnă, pur și simplu, conform dicționarelor limbii române, „(persoană) care suferă de paraplegie”. Atât. Este un cuvânt monosemantic, adică are un singur sens. Iar paraplegia este o boală „care se manifestă prin paralizia membrelor inferioare.” Pe […]

Citește mai mult
Omonimia și polisemia
26 apr.
2026

Polisemie sau omonimie?

Omonimia și polisemia sunt confundate deseori. Omonimia este o relație între două cuvinte cu aceeași formă, dar cu sens total diferit. Polisemia este trăsătura unui cuvânt de a avea mai multe sensuri înrudite. Pe care din cele două se bazează gluma din filmul de mai jos?  

Citește mai mult
7 apr.
2026

Analiza pronumelui personal – cazuri și funcții sintactice

Introducere În lecțiile de gramatică, una dintre cele mai frecvente dificultăți este analiza pronumelui personal. Deși pare simplu la prima vedere, pronumele nu poate fi analizat corect fără înțelegerea grupului sintactic din care face parte. În acest articol, vei învăța, pas cu pas, cum să identifici corect: grupurile sintactice din care face parte pronumele; cazul […]

Citește mai mult
Cuvântul - asociere între formă și conținut
6 apr.
2026

Cuvântul: formă și conținut. Relațiile dintre cuvinte (explicație clară + exemple)

Introducere Cuvântul – asociere între formă și conținut Când vorbim despre cuvânt, trebuie să înțelegem două lucruri esențiale: ce se aude/se vede și ce înseamnă. Mai exact: forma = ceea ce se aude (formă sonoră) sau/și se vede scris (formă grafică); conținutul = ceea ce înțelegem (sensul, înțelesul). Această diferență ne ajută să explicăm relațiile dintre […]

Citește mai mult
28 mart.
2026

Cum identific cazul substantivului și funcția lui sintactică?

Articolul abordează analiza morfosintactică a substantivului. Identificarea cazului substantivului se face prin analizarea formei și a contextului. Formele de tip „lumii” sau „sufletului” pot fi atât de dativ, cât și de genitiv, dar alegerea corectă se face în funcție de prepoziții și de relațiile sintactice. În exemplul analizat, „lumii” este genitiv cu funcție de circumstanțial de loc, iar „sufletului” este genitiv cu funcție de atribut.

Citește mai mult
10 ian.
2026

Adverbe de realizare a gradației adjectivului și a adverbului

Adverbele care fac parte din așa-numita categorie a mijloacelor expresive de redare a superlativului absolut îndeplinesc, conform GALR și GBLR, funcția sintactică de circumstanțial cantitativ, prin urmare se analizează separat de adjectivul sau adverbul la a cărui gradație participă. „Circumstanțialul cantitativ este o complinire – cel mai adesea facultativă – a verbului (grupului verbal), a […]

Citește mai mult
13 sept.
2025

„Repercusiune” sau „repercursiune”?

„Repercusiune” sau „repercursiune”? Cum este corect? Substantivul feminin al cărui sens este „urmare, consecință” are forma corectă „repercusiune”. Forma „repercursiune” este o greșeală, nu este înregistrată în niciun dicționar nici măcar ca variantă populară sau colocvială. Este, pur și simplu, o prostie. „Repercusiune” este un împrumut neologic din limba franceză, la fel ca verbul „a […]

Citește mai mult
16 aug.
2025

„Subsuoară” sau „subțioară”?

Substantivul feminin care denumește „partea de dedesubt a încheieturii brațului cu umărul”, are forma corectă „subsuoară”, în patru silabe: „sub-su-oa-ră”. Cuvântul este foarte vechi, își are originea în construcția latinească „sub ala” care însemna „sub aripă”. Fiind foarte vechi, el a dezvoltat o mulțime de variante, dintre care cele mai cunoscute sunt „subsioară” și „subțioară”. […]

Citește mai mult
14 aug.
2025

Te îmbraci în „maiou” sau în „maieu”?

Substantivul care denumește un „articol de lenjerie sau de echipament sportiv (cu sau fără mâneci), de obicei decoltat, purtat direct pe piele” are forma literară „maiou”. Este un împrumut neologic, din limba franceză. O micuță paranteză.

Citește mai mult
13 aug.
2025

„Ce clasă ești?”

Adulți, nu mai stricați copiii întrebându-i prostește: „-Georgele/Maricico, ce clasă ești?” Pentru că voi îi obligați să răspundă tot prostește: „-Sunt clasa a cincea, nene/tanti!” Țineți minte: copilul nu ESTE clasă, copilul este ÎN clasă, ÎNTR-o clasă. Cuvântul „clasă” are sensul general de „grup (mare) de obiecte, de elemente, de ființe, de fenomene cu însușiri […]

Citește mai mult
11 aug.
2025

„Ștecher” sau „ștecăr”?

Substantivul care denumește o „piesă la capătul unui șnur, care face contactul între un aparat electric și priza de curent; fișă de curent.” are forma corectă „ștecăr”, nu „ștecher”. Se scrie și se pronunță „ștecăr”. Este un împrumut din limba germană. Paradigma lui cuprinde formele „ștecăr”, „ștecărul”, „ștecărului”, la singular și „ștecăre”, „ștecărele” și „ștecărelor”, […]

Citește mai mult
10 aug.
2025

Speriați de ortoepie?

Unul dintre subiectele date anul acesta la Evaluarea națională pentru absolvenții clasei a VIII-a le-a cerut elevilor să despartă corect în silabe cuvintele „mijloacele” și „speriați”. Surprinzător, mulți elevi foarte buni l-au greșit pe al doilea, pe „speriați”, despărțindu-l în două silabe: „spe-riați”. Corect este „spe-ri-ați”, în trei silabe, cu hiat între vocalele „i” și […]

Citește mai mult
9 aug.
2025

Cum se spune corect: „reșeu” sau „reșou”?

Substantivul neutru care denumește un „aparat de încălzit, electric sau cu gaz, întrebuințat la bucătărie și în laborator” are forma corectă „reșou”. „Reșou”, cu „o”, nu „reșeu”, cu „e”. Paradigma lui flexionară cuprinde formele „reșou”, „reșoul”, „reșoului” la singular și „reșouri”, „reșourile”, „reșourilor”, la plural. Prin urmare este greșit să spui: „Sobă reșeu încălzire cu […]

Citește mai mult

ÎNSCRIERE

Înscrie-te acum pentru meditații online la limba română!

Nume
E-mail
Alege nivelul de studiu pentru care vrei meditații.
Scrie aici ce fel de meditații sau simulare dorești.

Sprijină-mă!

Become a Patron!

Sprijină cu o donație acțiunea de promovare și cultivare a limbii române pe internet!


Dă click pe butonul de mai sus și vezi despre ce este vorba!

Categorii

Arhivă