10
oct.
2026
Unde s-a ascuns pisica? „Supat” sau „sub pat”?
Nu, în limba literară, limba folosită în situații formale, nu putem spune corect „Pisica s-a ascuns supat.” Și, mai ales, nu putem scrie: „Pisica s-a ascuns supat.”. Nu, în acest context, „supat” nu este un substantiv. Da, există un substantiv „supat”, dar nu, nu este nou, ci are o atestare scrisă de cel puțin 100 […]
Citește mai mult21
iul.
2026
Pronumele personal de politețe „matale”
Pronumele personal de politețe „matale” Pronumele personal de politețe are, pentru persoana a II-a, singular, formele „dumneata”, la N-A-V, și „dumitale”, la D-G. Popular și regional, se folosesc formele trunchiate „mata” (de la „dumneata”) și „matale” (de la „dumitale”). Dintre acestea, „matale” este frecventă și în uzul colocvial, ca formă invariabilă pentru toate cazurile. De […]
Citește mai mult
20
iul.
2026
Greșeală la admiterea la Drept, UB, 2023
Greșeală la admiterea la Drept, UB Examenul de la Facultatea de Drept a Universității de București este considerat cel mai greu din țară pe partea de gramatică a limbii române. Și este, într-adevăr, din motive pe care nu stau acum să le enumăr. Se presupune că itemii sunt construiți de profesori extrem de competenți. Din […]
Citește mai mult
18
iul.
2026
Ești „calitativ”? Ești „cel mai calitativ”?
Adjectivul „calitativ” nu înseamnă „de calitate, valoros, bun”. El are sensul „referitor la calitate”, „care ține de calitate, de natura lucrurilor” Putem spune, de exemplu: „Între aceste două obiecte există deosebiri calitative.” (adică deosebiri în privința calității lor). Putem vorbi de „control calitativ” (control care urmărește calitatea), „evaluare calitativă”, „indicatori calitativi” etc. Putem folosi cuvântul […]
Citește mai mult
11
iul.
2026
Punctuația conjuncției coordonatoare „or”
Conform lucrării Punctuația limbii române (apărută sub egida Academiei Române): Conjuncția adversativă or¹, care, la nivel transfrastic, are rol de conector pragmatic, poate fi precedată de virgulă sau de punct, puncte de suspensie ori punct-și-virgulă și este obligatoriu urmată de virgulă: „Am tot prevenit-o, or, ea a făcut tocmai pe dos.” Dacă ar fi fost […]
Citește mai mult
2
mai
2026
Paraplegic
Ce înseamnă cuvântul „paraplegic”? Cuvântul „paraplegic” nu înseamnă „prost”, nu înseamnă „idiot”, nu înseamnă „trădător”, „ticălos”, „secătură” etc. „Paraplegic” înseamnă, pur și simplu, conform dicționarelor limbii române, „(persoană) care suferă de paraplegie”. Atât. Este un cuvânt monosemantic, adică are un singur sens. Iar paraplegia este o boală „care se manifestă prin paralizia membrelor inferioare.” Pe […]
Citește mai mult
26
apr.
2026
Polisemie sau omonimie?
Omonimia și polisemia sunt confundate deseori. Omonimia este o relație între două cuvinte cu aceeași formă, dar cu sens total diferit. Polisemia este trăsătura unui cuvânt de a avea mai multe sensuri înrudite. Pe care din cele două se bazează gluma din filmul de mai jos?
Citește mai mult
7
apr.
2026
Relații între cuvinte
Explică pe ce relație între cuvinte se bazează gluma din imaginea de mai jos.
Citește mai mult
7
apr.
2026
Analiza pronumelui personal – cazuri și funcții sintactice
Introducere În lecțiile de gramatică, una dintre cele mai frecvente dificultăți este analiza pronumelui personal. Deși pare simplu la prima vedere, pronumele nu poate fi analizat corect fără înțelegerea grupului sintactic din care face parte. În acest articol, vei învăța, pas cu pas, cum să identifici corect: grupurile sintactice din care face parte pronumele; cazul […]
Citește mai mult
6
apr.
2026
Cuvântul: formă și conținut. Relațiile dintre cuvinte (explicație clară + exemple)
Introducere Cuvântul – asociere între formă și conținut Când vorbim despre cuvânt, trebuie să înțelegem două lucruri esențiale: ce se aude/se vede și ce înseamnă. Mai exact: forma = ceea ce se aude (formă sonoră) sau/și se vede scris (formă grafică); conținutul = ceea ce înțelegem (sensul, înțelesul). Această diferență ne ajută să explicăm relațiile dintre […]
Citește mai mult
28
mart.
2026
Cum identific cazul substantivului și funcția lui sintactică?
Articolul abordează analiza morfosintactică a substantivului. Identificarea cazului substantivului se face prin analizarea formei și a contextului. Formele de tip „lumii” sau „sufletului” pot fi atât de dativ, cât și de genitiv, dar alegerea corectă se face în funcție de prepoziții și de relațiile sintactice. În exemplul analizat, „lumii” este genitiv cu funcție de circumstanțial de loc, iar „sufletului” este genitiv cu funcție de atribut.
Citește mai mult
11
feb.
2026
Ați vrea să vă schimbați compania?
Explică ce însușire a cuvântului stă la baza glumei din imaginea de mai jos.
Citește mai mult
10
ian.
2026
Adverbe de realizare a gradației adjectivului și a adverbului
Adverbele care fac parte din așa-numita categorie a mijloacelor expresive de redare a superlativului absolut îndeplinesc, conform GALR și GBLR, funcția sintactică de circumstanțial cantitativ, prin urmare se analizează separat de adjectivul sau adverbul la a cărui gradație participă. „Circumstanțialul cantitativ este o complinire – cel mai adesea facultativă – a verbului (grupului verbal), a […]
Citește mai mult
13
sept.
2025
„Repercusiune” sau „repercursiune”?
„Repercusiune” sau „repercursiune”? Cum este corect? Substantivul feminin al cărui sens este „urmare, consecință” are forma corectă „repercusiune”. Forma „repercursiune” este o greșeală, nu este înregistrată în niciun dicționar nici măcar ca variantă populară sau colocvială. Este, pur și simplu, o prostie. „Repercusiune” este un împrumut neologic din limba franceză, la fel ca verbul „a […]
Citește mai mult
16
aug.
2025
„Subsuoară” sau „subțioară”?
Substantivul feminin care denumește „partea de dedesubt a încheieturii brațului cu umărul”, are forma corectă „subsuoară”, în patru silabe: „sub-su-oa-ră”. Cuvântul este foarte vechi, își are originea în construcția latinească „sub ala” care însemna „sub aripă”. Fiind foarte vechi, el a dezvoltat o mulțime de variante, dintre care cele mai cunoscute sunt „subsioară” și „subțioară”. […]
Citește mai mult
14
aug.
2025
Te îmbraci în „maiou” sau în „maieu”?
Substantivul care denumește un „articol de lenjerie sau de echipament sportiv (cu sau fără mâneci), de obicei decoltat, purtat direct pe piele” are forma literară „maiou”. Este un împrumut neologic, din limba franceză. O micuță paranteză.
Citește mai mult
13
aug.
2025
„Ce clasă ești?”
Adulți, nu mai stricați copiii întrebându-i prostește: „-Georgele/Maricico, ce clasă ești?” Pentru că voi îi obligați să răspundă tot prostește: „-Sunt clasa a cincea, nene/tanti!” Țineți minte: copilul nu ESTE clasă, copilul este ÎN clasă, ÎNTR-o clasă. Cuvântul „clasă” are sensul general de „grup (mare) de obiecte, de elemente, de ființe, de fenomene cu însușiri […]
Citește mai mult
11
aug.
2025
„Ștecher” sau „ștecăr”?
Substantivul care denumește o „piesă la capătul unui șnur, care face contactul între un aparat electric și priza de curent; fișă de curent.” are forma corectă „ștecăr”, nu „ștecher”. Se scrie și se pronunță „ștecăr”. Este un împrumut din limba germană. Paradigma lui cuprinde formele „ștecăr”, „ștecărul”, „ștecărului”, la singular și „ștecăre”, „ștecărele” și „ștecărelor”, […]
Citește mai mult