Manualul: Limba și literatura română

Clasa: a VIII-a

Editura: Art Klett, 2020

Autorii: Florentina Sâmihăian, Sofia Dobra, Monica Halaszi, Anca Davidoiu-Roman, Horia Corcheș

Pagina: 77

Greșeala: Se confundă construcțiile cu reflexiv obligatoriu cu cele în care pronumele reflexiv are funcție sintactică.

1. La secțiunea „Repere” se afirmă că „în construcțiile în care pronumele reflexiv are funcție sintactică, verbul acceptă […]  reluarea pronumelui reflexiv care sugerează reciprocitatea cu un grup pronominal – unul cu altul…” Afirmația este greșită. Grupul pronominal cvasilocuționar „unul cu altul” nu poate apărea în contextul unei construcții în care pronumele reflexiv are funcție sintactică. El apare ca marcă suplimentară de reciprocitate în construcțiile cu verbe intrinsec reciproce (cu sau fără formant reflexiv obligatoriu):

În prima propoziție verbul „se aseamănă” este reflexiv obligatoriu, prin urmare pronumele reflexiv „se” NU are funcție sintactică. Grupul „unul cu altul” nu îl reia pe „se”.

2. La exercițiul 2 se cere elevilor să identifice pronumele reflexive cu funcția sintactică de complement direct, complement indirect și complement posesiv. Una dintre propoziții este: În tabără, ne-am împrietenit ușor. Probabil că autorii își închipuie că pronumele reflexiv „ne” are una dintre cele trei funcții sintactice. Greșit. Verbul „a se împrieteni” face parte tocmai din categoria celor despre care vorbeam mai sus. Este un verb reflexiv obligatoriu, indiferent de context (care, oricum, aici este ambiguu – nu e clar cine cu cine se împrietenește). Prin urmare, pronumele reflexiv „se” NU are funcție sintactică.