13
apr.
2023
„Paște”/„Paști”
Știi cum e corect? Dă un test! Dă click pe imagine pentru a vedea explicațiile.
Citește mai multȘtii cum e corect? Dă un test! Dă click pe imagine pentru a vedea explicațiile.
Citește mai multSubiectul I.B.4 de la proba de limba română a simulării Evaluării naționale (20 martie 2023) a fost formulat greșit, din punct de vedere științific și didactic. Subiectul sună astfel: Există o relație de polisemie între cuvintele subliniate în secvențele din seria: a) „mai rămânea timp pentru o baie în lac”; Meșterul trebuie să pună faianța […]
Citește mai multCuvântul „calitativ” este un adjectiv care înseamnă „referitor la calitate”, „care ține de calitate, de natura lucrurilor”. Prin urmare putem folosi cuvântul în enunțuri precum: „Între aceste două obiecte există deosebiri calitative.” (adică deosebiri în privința calității lor). „Se poate face analiză calitativă și cantitativă.” (adică analiza calității și a cantității). Putem utiliza adjectivul în […]
Citește mai multNu confunda cuvântul polisemantic cu omonimele. „Omonim” este o noțiune relativă, la fel ca „geamăn” sau „frate”. Nu-i poți spune unui singur cuvânt „omonim”. Așa cum un om singur la părinți nu poate fi numit „geamăn” sau „frate”. Deci nu poți spune: „Cuvântul bancă este omonim.”; așa cum nu poți spune: „Georgică este geamăn (sau […]
Citește mai multA trage un semnal de alarmă – a atrage atenția Uneori ignoranța vorbitorilor duce la formulări rizibile. De exemplu, amestecând expresiile „a trage un semnal de alarmă” și „a atrage atenția”, unii au produs enormitatea „a atrage un semnal de alarmă”. Iată ce putem găsi pe site-ul unei televiziuni foarte populare: „MAE atrage un semnal […]
Citește mai multCuvântul „expertiză” este înregistrat în dicționarele românești cu sensul „cercetare cu caracter tehnic făcută de un expert, la cererea unui organ de jurisdicție sau de urmărire penală ori a părților, asupra unei situații, probleme etc. a cărei lămurire interesează soluționarea cauzei.” și, mai departe, (concret) „raport întocmit de un expert asupra cercetărilor făcute”. Se poate […]
Citește mai multVariante corecte: „așază”/„așează” și „înșală”/„înșeală” A apărut DOOM3, Dicționarul Ortografic, Ortoepic și Morfologic al limbii române, ediția a treia. Dicționarul aduce niște modificări, relaxând unele norme. De exemplu, forma de indicativ prezent a verbului „a așeza” are acum două variante scrise acceptate: „așază” (cum era până acum) și „așează” (scris cu „e”). Tot la fel, […]
Citește mai multCuvântul „calmitate” nu este înregistrat în dicționarele Academiei. El bântuie totuși de vreo sută de ani prin subteranele limbii române, adus din când în când la lumină fie de către un ignorant ingenuu, fie de către un ignorant afectat. Nu este împrumutat din franceză, cum s-ar putea crede, ci este format, pe teren românesc, prin […]
Citește mai multOrtografia cuvintelor compuse Modul de scriere a cuvintelor compuse este în funcție de natura elementelor componente (cuvinte, elemente de compunere sau abrevieri), de vechimea compuselor, de gradul de unitate semantică și de sudură formală, de apartenența elementelor componente la diferitele părți de vorbire, de raporturile sintactice care au stat la baza compusului, de părțile de […]
Citește mai multRecapitulare pentru Evaluarea națională 2022 – exercițiul 30 Enunțurile următoare reprezintă mesajul trimis de un tânăr pe o rețea socială. Rescrie-le, corectând greșelile de orice natură! „E ciudat că numărul cumpărătorilor de prăjituri, au crescut, chear dacă gustul rău a ciocolatei ne e familial. Poate că ne-am obijnuit așa și nu ne mai pasă de […]
Citește mai multRecapitulare pentru Evaluarea națională 2022 – exercițiul 22 Cuvintele subliniate în secvențele „Nu-mi plăcea prea mult pescuitul” și „orice fel de acțiune repetitivă și care cere efort fizic va fi preluată de roboți” s-au format, în ordine, prin: a) compunere, compunere. b) derivare, compunere. c) derivare, derivare. d) conversiune, derivare. –––––––––––- Răspunde pe forum! –––––––––- […]
Citește mai multRecapitulare pentru Evaluarea națională 2022 – exercițiul 13 (lexic; item I.B.2) Seria care conține doar cuvinte derivate este: a) „șuierat”, „descrescând”. b) „forfoteală”, „normală”. c) „librarul”, „desface”. d) „greoi”, „pufăind”. –––––––––- Răspunde pe forum! ––––––––– Răspunsul corect, cu explicații, aici
Citește mai mult8. Există relație de omonimie între cuvintele subliniate în ambele secvențe din seria: a) „în depărtare se văd picioarele podului de la Cernavodă”; în podul casei sunt cărțile bunicii. b) „ar fi putut avea acolo o carieră strălucită”; din carieră se scoate marmură. c) „m-a întrebat de mi-a fost frică”; „i-am răspuns că de ce […]
Citește mai multUn cuvânt derivat este un cuvânt format de la un alt cuvânt, prin adăugarea unui prefix sau a unui sufix. Când se adaugă simultan un prefix și un sufix, cuvântul se cheamă derivat parasintetic. Cuvântul derivat este diferit de cuvântul bază, adică are alt sens, chiar dacă este înrudit cu el. Greșeala cea mai frecventă […]
Citește mai multSubiectul I.B.1. Două vocale alăturate nu se pot pronunța în aceeași silabă, ci în silabe diferite. Între ele apare un hiat. Ca să identificăm hiatul, despărțim cuvântul în silabe. Și nu uităm că hiatul este un fenomen sonor, prin urmare îl căutăm cu urechea, nu cu ochiul.
Citește mai multÎn filmul de mai jos, medicul comite o confuzie paronimică, adică folosește un cuvânt în locul altuia asemănător ca formă. Care este cuvântul folosit greșit? Ce cuvânt trebuia să folosească?
Citește mai multBecome a Patron! Vezi filmul cu explicația aici: https://youtu.be/Du_ullvKrRQ
Citește mai multSubiecte rezolvate română Evaluarea națională 2021 Pune o întrebare pe forum. Subiectul I A. 1. „după-amiază”, „duminică”, „vară” (două dintre ele). 2. b) 3. b) 4. a) 5. corect, incorect, incorect, corect, incorect, corect 6. a) Tiparul textual este dialogat. b) Tiparul textual este descriptiv. 7. (mai târziu) 8. (mai târziu) 9. (mai târziu) B. […]
Citește mai multPotrivit DOOM2, substantivul propriu care denumește Sărbătoarea Învierii Domnului este de genul masculin, cu formele „Paște” la singular, și „Paști” la plural. Totuși același dicționar admite că forma „Paști” este de neutru în construcția „Sfintele Paști”. Cum se explică această situație? Conform dnei profesoare Rodica Zafiu, de fapt, este vorba de două forme, ambele defective […]
Citește mai mult