Vezi filmul cu explicația aici: https://youtu.be/-jU8arErv1g Dă click aici pentru a citi explicația. Verbul „a contrazice” s-a format prin compunere savantă din elementul de compunere „contra-” și verbul „a zice”, după modelul francez „contredire”. Prin urmare, formele sale de imperativ sunt asemănătoare cu cele ale verbului „a zice”. La persoana a II-a singular, afirmativ, spunem […]
Read MorePotrivit DOOM2, substantivul propriu care denumește Sărbătoarea Învierii Domnului este de genul masculin, cu formele „Paște” la singular, și „Paști” la plural. Totuși același dicționar admite că forma „Paști” este de neutru în construcția „Sfintele Paști”. Cum se explică această situație? Conform dnei profesoare Rodica Zafiu, de fapt, este vorba de două forme, ambele defective […]
Read More„Minge” sau „mingie”? Vezi explicația pe canalul meu de YouTube. Vezi explicația aici. „Minge” sau „mingie”? Dă click aici pentru detalii! Substantivul feminin „minge” este uneori scris și pronunțat greșit „mingie”. Pe site-ul emag.ro, de exemplu, apar 2046 de căutări pentru „mingie” și 2216 căutări pentru „minge”, ceea ce semnalează […]
Read MoreVerbele „a bate” și „a face” sunt de conjugarea a III-a, la fel ca „a zice”. Vezi explicația aici. Vezi explicația aici. Verbele „a bate” și „a face” sunt de conjugarea a III-a, la fel ca „a zice”. Prin urmare sunt greșite pronunțările: „bătem”, „băteți” și „făcem”, „făceți”, cu accentul pe a […]
Read MoreȘcoala de Agenți de Poliție Câmpina, subiectul 29, 2020
Read MoreAcordul predicatului cu subiectul-substantiv colectiv Un substantiv obișnuit denumește, la forma de singular, un singur obiect al gândirii. De exemplu: om, scaun, idee etc. Un substantiv colectiv denumește, la forma de singular, o colecție, o mulțime de obiecte. De exemplu, substantivul colectiv „armată” denumește o mulțime de soldați, substantivul colectiv „turmă” denumește o mulțime de […]
Read MoreCuvintele „obligație” și „obligativitate” nu sunt sinonime. „Obligativitate” nu este un mod mai elegant, mai intelectual, de a spune „obligație”, cum își închipuie semidocții fandosiți. „Obligație” înseamnă „datorie, sarcină, îndatorire”, adică „ceea ce i se impune cuiva sau își impune cineva să facă într-o anumită situație sau într-un anumit scop”. Obligația este o acțiune concretă, […]
Read More[pdf-embedder url=”https://www.meditatiilaromana.ro/wp-content/uploads/2020/11/ENVIII_2021_limba_romana_var_model.pdf”]
Read MoreO greșeală gravă și nepermisă (incredibilă chiar, pentru un autor de manuale atât de celebru) se găsește la pagina 20 în auxiliarul „Cartea mea de gramatică: clasa a VII-a”, de Sofia Dobra, apărut în 2019 la editura Art Educațional. Autoarea confundă sufixele gramaticale cu desinențele de plural în două locuri. Mai întâi, în coloana din […]
Read MorePrograma școlară pentru gimnaziu organizată pe nivelurile limbii
Read More[pdf-embedder url=”https://www.meditatiilaromana.ro/wp-content/uploads/2020/07/ENVIII_2021_model_limba_romana_varianta.pdf”]
Read MoreO greșeală grosolană am întâlnit în cartea Limba română … (am pus poza mai jos) scoasă la editura Niculescu de autorii Ion Popa și Eugenia Laura Tudor. Oamenii aceștia – care se pretind, probabil, profesori – fac confuzie între literă și sunet! Ei vorbesc despre sunetul x!! Priviți.
Read MoreRezolvarea subiectelor proba scrisă limba română Rezolvarea subiectelor de la proba scrisă de limbă română EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ABSOLVENȚII CLASEI A VIII-A Anul școlar 2019-2020 Probă scrisă Limba și literatura română Varianta 5 Rezolvarea subiectelor proba scrisă limba română Subiectul I A. 1.„ciudată” – stranie, curioasă, bizară; „era” – exista, se afla, se găsea. […]
Read MorePrograma școlară pentru Evaluarea Națională, Anexa nr. 2 la OMEN nr. 4431/29.08.2014 Programa școlară pentru Evaluarea Națională, Anexa nr. 1 la OMEC nr. 4115 /10.04.2020 [pdf-embedder url=”https://www.meditatiilaromana.ro/wp-content/uploads/2020/04/comp_programe.pdf”]
Read MoreNumeralul cardinal „doi” are la feminin o formă diferită: „două”. Tot la fel și compusele lui: „doisprezece”, „douăsprezece”; „douăzeci și doi”, „douăzeci și două”. Așadar este greșită construcția „ora doisprezece”, pentru că nu spunem „ora doi”, ci „ora două”. Corect este „ora douăsprezece”. De asemenea, este greșit „ora douăzeci și doi”. Corect este ora […]
Read MoreFolosirea construcției „ca și” în loc de „ca” (cu sensul de „drept”, „pe post de”, „în calitate de”) este o greșeală gravă și, din păcate, foarte răspândită. Inițial, ea a apărut din dorința vorbitorilor de a evita o cacofonie: „Maria s-a angajat la teatru ca și cabinieră.”, în loc de „Maria s-a angajat ca […]
Read MorePrepoziția „pe” este folosită de multe ori greșit în locul altor prepoziții, acest lucru denotând incultură și sărăcie de vocabular. De exemplu, este greșit să spui: „Se plimbă PE centru cu prietenii.” Corect: „Se plimbă PRIN centru…” Greșit: „Citesc o carte ori de câte ori sunt PE tren.” Corect: „… ori de câte ori […]
Read More