13 sept.
2025

„Repercusiune” sau „repercursiune”?

„Repercusiune” sau „repercursiune”? Cum este corect? Substantivul feminin al cărui sens este „urmare, consecință” are forma corectă „repercusiune”. Forma „repercursiune” este o greșeală, nu este înregistrată în niciun dicționar nici măcar ca variantă populară sau colocvială. Este, pur și simplu, o prostie. „Repercusiune” este un împrumut neologic din limba franceză, la fel ca verbul „a […]

Read More
16 aug.
2025

„Subsuoară” sau „subțioară”?

Substantivul feminin care denumește „partea de dedesubt a încheieturii brațului cu umărul”, are forma corectă „subsuoară”, în patru silabe: „sub-su-oa-ră”. Cuvântul este foarte vechi, își are originea în construcția latinească „sub ala” care însemna „sub aripă”. Fiind foarte vechi, el a dezvoltat o mulțime de variante, dintre care cele mai cunoscute sunt „subsioară” și „subțioară”. […]

Read More
14 aug.
2025

Te îmbraci în „maiou” sau în „maieu”?

Substantivul care denumește un „articol de lenjerie sau de echipament sportiv (cu sau fără mâneci), de obicei decoltat, purtat direct pe piele” are forma literară „maiou”. Este un împrumut neologic, din limba franceză. O micuță paranteză.

Read More
13 aug.
2025

„Ce clasă ești?”

Adulți, nu mai stricați copiii întrebându-i prostește: „-Georgele/Maricico, ce clasă ești?” Pentru că voi îi obligați să răspundă tot prostește: „-Sunt clasa a cincea, nene/tanti!” Țineți minte: copilul nu ESTE clasă, copilul este ÎN clasă, ÎNTR-o clasă. Cuvântul „clasă” are sensul general de „grup (mare) de obiecte, de elemente, de ființe, de fenomene cu însușiri […]

Read More
11 aug.
2025

„Ștecher” sau „ștecăr”?

Substantivul care denumește o „piesă la capătul unui șnur, care face contactul între un aparat electric și priza de curent; fișă de curent.” are forma corectă „ștecăr”, nu „ștecher”. Se scrie și se pronunță „ștecăr”. Este un împrumut din limba germană. Paradigma lui cuprinde formele „ștecăr”, „ștecărul”, „ștecărului”, la singular și „ștecăre”, „ștecărele” și „ștecărelor”, […]

Read More
10 aug.
2025

Speriați de ortoepie?

Unul dintre subiectele date anul acesta la Evaluarea națională pentru absolvenții clasei a VIII-a le-a cerut elevilor să despartă corect în silabe cuvintele „mijloacele” și „speriați”. Surprinzător, mulți elevi foarte buni l-au greșit pe al doilea, pe „speriați”, despărțindu-l în două silabe: „spe-riați”. Corect este „spe-ri-ați”, în trei silabe, cu hiat între vocalele „i” și […]

Read More
9 aug.
2025

Cum se spune corect: „reșeu” sau „reșou”?

Substantivul neutru care denumește un „aparat de încălzit, electric sau cu gaz, întrebuințat la bucătărie și în laborator” are forma corectă „reșou”. „Reșou”, cu „o”, nu „reșeu”, cu „e”. Paradigma lui flexionară cuprinde formele „reșou”, „reșoul”, „reșoului” la singular și „reșouri”, „reșourile”, „reșourilor”, la plural. Prin urmare este greșit să spui: „Sobă reșeu încălzire cu […]

Read More
10 feb.
2025

„Iapa lui Vodă”, de Mihail Sadoveanu. Semnificația titlului

În mod interesant, titlul „Iapa lui Vodă” pare paradoxal, deoarece în text nu apare de fapt nicio iapă care să aparțină lui Vodă. Titlul are o semnificație simbolică și face referire la o expresie îndrăzneață folosită de personajul principal, Ioniță comisul. Mai exact, când Ioniță merge să-și caute dreptatea, el spune că dacă nici Vodă […]

Read More
23 aug.
2024

„Cai” sau „c-ai”?

Dă click pe imaginea de mai jos pentru explicații. Sau citește-le singur dedesubtul imaginii. Dacă ai înțeles, dă un test aici: https://teste.meditatiilaromana.ro/2024/08/22/cai-sau-c-ai/. Când scriem „cai” (fără cratimă) și când scriem „c-ai” (cu cratimă)? Pe scurt, se scrie fără cratimă când este vorba despre un singur cuvânt. Se scrie cu cratimă când sunt două cuvinte diferite […]

Read More
8 aug.
2024

„Moloz” sau „moluz”?

Dă click pe imagine pentru explicație. Sau citește-o singur mai jos. Substantivul neutru cu sensul „material sub formă de pulbere de tencuială, spărturi de cărămidă și mortar, provenit din dărâmarea unor ziduri sau după executarea unor lucrări de zidărie” are forma corectă „moloz”. „Moloz”, nu „moluz”. Forma de plural nearticulată este „molozuri”. Celelalte forme sunt: […]

Read More
4 mart.
2024

Conjugarea verbului „a adopta”

Verbul „a adopta” este de conjugarea I, subclasa a II-a, fără sufixul „-ez-” de indicativ și conjunctiv prezent. El se conjugă astfel: -la indicativ prezent: „eu adopt”, „adopți”, „adoptă”; -la conjunctiv prezent: „eu să adopt”, „să adopți”, „să adopte”. Este greșit prin urmare enunțul: „Legea prevede ca părintele care adoptează un copil să poată beneficia […]

Read More
3 mart.
2024

Te doare „genunchele”? Sau „genunchiul”?

Substantivul „genunchi” este invariabil, adică are aceeași formă pentru singular și plural. Formele de singular sunt: „genunchi”, „genunchiul”, „genunchiului”. Este greșit, așadar, enunțul: „M-am lovit la un genunche.” Corect: „M-am lovit la un genunchi.” Greșit: „Am facut radiografie la genunchele drept.” Corect: „Am facut radiografie la genunchiul drept.” Greșit: „Simt o durere în zona genunchelui.” […]

Read More
24 dec.
2023

„Prețul costă”

Greșeală de limbă la Digi 24, emisiunea DigiMatinal Verbul „a costa” înseamnă „a avea un preț, o valoare în bani; a prețui.” Prin urmare este greșită construcția „prețul costă”: „Prețul mediu al unui hectar de teren arabil costă 8000 de euro.” „Prețul costă” este un pleonasm. Nu prețul costă, nu prețul are un preț, ci […]

Read More
29 oct.
2023

Expresii vechi românești: „cățea de vreme”

Limba română este bogată în expresii savuroase, pe care vorbitorii contemporani nu le mai cunosc și nu le mai folosesc. Una din aceste expresii este „cățea de vreme”. Expresia „cățea de vreme” înseamnă „vreme rea, cumplită”. Întâlnim această expresie rară la scriitorul Barbu Ștefănescu Delavrancea, în schița „Sorcova”, publicată în 1885 : „Biata Bălașa!… Săracă […]

Read More

ÎNSCRIERE

Înscrie-te acum pentru meditații online la limba română!

Nume
E-mail
Alege nivelul de studiu pentru care vrei meditații.
Adaugă aici orice alt mesaj.

Sprijină-mă!

Become a Patron!

Sprijină cu o donație acțiunea de promovare și cultivare a limbii române pe internet!


Dă click pe butonul de mai sus și vezi despre ce este vorba!

Categorii

Arhivă