Evaluarea națională 2022 – ex. 10 Fă analiza sintactică completă a frazei următoare: „erau trei oameni încăpățânați și fiecare își dorea să fie el cel care pune bazele locomoției aeriene.” –––––––- Răspunde și tu pe forum. ––––––– Răspunsul corect, cu explicații
Citește mai multEvaluarea națională 2022 – ex. 9, recapitulare (substantiv) 9. Selectează substantivele din fragmentul următor, precizând cazul în care se află și funcția lor sintactică: „Munți de spumă dau năvală/ Peste podul răsturnat/Și-n a mării crunte larguri/Arunc pânze și catarguri…” –––––––––- Răspunde și tu pe forum. ––––––––– Răspunsul corect, cu explicații
Citește mai mult5. Rescrie corect textul următor, reprezentând mesajul unui membru al clubului de învățare a limbii japoneze către un prieten, corectând greșelile de orice natură. „A-și vrea să știi că vom călătorii în Japonia, țară a căror cireșii este celebră. I-ați bagajele, și vin-o să descoperim frumusețile lumii.” Răspunde și tu pe forum! Răspuns […]
Citește mai multSubiectul I.B.1. Două vocale alăturate nu se pot pronunța în aceeași silabă, ci în silabe diferite. Între ele apare un hiat. Ca să identificăm hiatul, despărțim cuvântul în silabe. Și nu uităm că hiatul este un fenomen sonor, prin urmare îl căutăm cu urechea, nu cu ochiul.
Citește mai multNu! Complementul indirect nu se exprimă prin forme verbale nepersonale. O altă greșeală din manualul de clasa a VIII-a al editurii Art Klett se găsește la pagina 146, la lecția „Complementul indirect”. Iată citatul: Complementul indirect se exprimă prin: substantiv – Am promis colegilor o partidă de fotbal.; pronume (personal, de politețe, posesiv, reflexiv, demonstrativ, […]
Citește mai multDrept, București 2021 G1, subiectul 2 Marcați interpretarea corectă a structurii frazei de mai jos. (Propozițiile sunt date în ordinea în care se succedă predicatele lor [exprimate sau subînțelese] în frază.) 1. Că i-am iertat ieșirile a fost pentru că îl iubesc. a. circ. condițională + principală + circ. de cauză; b. subiectivă + principală […]
Citește mai multDrept, București G1, iulie 2021 1. Când îmi aduc aminte cum altădată singurele griji legate de vacanță erau destinația și să am suficienți bani, mă doare că nu am profitat de acele vremuri să vizitez cât mai multe țări, țări unde acum nu am cum ajunge, mai ales că restricțiile legate de pandemie par să […]
Citește mai multArticolul adjectival își schimbă forma după gen, număr și caz. Vezi explicația pe canalul meu de YouTube: https://youtu.be/VyUL4Zle2vE . Articolul adjectival își schimbă forma după gen, număr și caz.
Citește mai multSubiecte rezolvate română Evaluarea națională 2021 Pune o întrebare pe forum. Subiectul I A. 1. „după-amiază”, „duminică”, „vară” (două dintre ele). 2. b) 3. b) 4. a) 5. corect, incorect, incorect, corect, incorect, corect 6. a) Tiparul textual este dialogat. b) Tiparul textual este descriptiv. 7. (mai târziu) 8. (mai târziu) 9. (mai târziu) B. […]
Citește mai multVezi filmul cu explicația aici: https://youtu.be/-jU8arErv1g Dă click aici pentru a citi explicația. Verbul „a contrazice” s-a format prin compunere savantă din elementul de compunere „contra-” și verbul „a zice”, după modelul francez „contredire”. Prin urmare, formele sale de imperativ sunt asemănătoare cu cele ale verbului „a zice”. La persoana a II-a singular, afirmativ, spunem […]
Citește mai mult„Minge” sau „mingie”? Vezi explicația pe canalul meu de YouTube. Vezi explicația aici. „Minge” sau „mingie”? Dă click aici pentru detalii! Substantivul feminin „minge” este uneori scris și pronunțat greșit „mingie”. Pe site-ul emag.ro, de exemplu, apar 2046 de căutări pentru „mingie” și 2216 căutări pentru „minge”, ceea ce semnalează […]
Citește mai multVerbele „a bate” și „a face” sunt de conjugarea a III-a, la fel ca „a zice”. Vezi explicația aici. Vezi explicația aici. Verbele „a bate” și „a face” sunt de conjugarea a III-a, la fel ca „a zice”. Prin urmare sunt greșite pronunțările: „bătem”, „băteți” și „făcem”, „făceți”, cu accentul pe a […]
Citește mai multȘcoala de Agenți de Poliție Câmpina, subiectul 29, 2020
Citește mai multAcordul predicatului cu subiectul-substantiv colectiv Un substantiv obișnuit denumește, la forma de singular, un singur obiect al gândirii. De exemplu: om, scaun, idee etc. Un substantiv colectiv denumește, la forma de singular, o colecție, o mulțime de obiecte. De exemplu, substantivul colectiv „armată” denumește o mulțime de soldați, substantivul colectiv „turmă” denumește o mulțime de […]
Citește mai mult[pdf-embedder url=”https://www.meditatiilaromana.ro/wp-content/uploads/2020/11/ENVIII_2021_limba_romana_var_model.pdf”]
Citește mai multO greșeală gravă și nepermisă (incredibilă chiar, pentru un autor de manuale atât de celebru) se găsește la pagina 20 în auxiliarul „Cartea mea de gramatică: clasa a VII-a”, de Sofia Dobra, apărut în 2019 la editura Art Educațional. Autoarea confundă sufixele gramaticale cu desinențele de plural în două locuri. Mai întâi, în coloana din […]
Citește mai multPrograma școlară pentru gimnaziu organizată pe nivelurile limbii
Citește mai multDrept București 2020 Grila 1, subiectul 2 Marchează interpretarea corectă a structurii frazei de mai jos. (Propozițiile sunt date în ordinea în care se succedă predicatele lor [exprimate sau subînțelese] în frază.) 2. Mai ales că nu te-a mirat tot ce a făcut destul să nu faci și tu, ci reacția mea, e puțin probabil […]
Citește mai mult[pdf-embedder url=”https://www.meditatiilaromana.ro/wp-content/uploads/2020/07/ENVIII_2021_model_limba_romana_varianta.pdf”]
Citește mai mult