Testul 12 din cartea „Limba și literatura română: ghid complet pentru Evaluarea Națională – clasa a VIII-a” / București, Booklet 2022 Subiectul I.A.7 (element de conținut comun celor două texte date)
Read MoreTestul 12 din cartea „Limba și literatura română: ghid complet pentru Evaluarea Națională – clasa a VIII-a” / București, Booklet 2022 Subiectul I.A.6 (tipuri de narator)
Read MoreFără alte comentarii, reproduc din Îndreptarul ortografic, ortoepic și de punctuație, ediția a V-a, 1995. § 230. Conjuncţiile însă, deci şi adverbul totuşi, aşezate în interiorul unei propoziţii, nu se despart prin virgulă: Din partea însă a familiei domneşti, Cantacuzenul întâmpină o mult mai vie împotrivire. ODOBESCU, I 151; Numai în cugetele cele mai eminente […]
Read MorePână la apariția promisului tratat de punctuație, ne mulțumim cu acest crâmpei din DOOM2. „În ce priveşte semnele de punctuaţie, spre deosebire de alte limbi, în română punctul, semnul întrebării, semnul exclamării, virgula, punctul şi virgula şi două puncte nu se despart prin blanc de elementul care le precedă (dar sunt urmate de blanc, ca […]
Read MoreCuvântul „calitativ” este un adjectiv care înseamnă „referitor la calitate”, „care ține de calitate, de natura lucrurilor”. Prin urmare putem folosi cuvântul în enunțuri precum: „Între aceste două obiecte există deosebiri calitative.” (adică deosebiri în privința calității lor). „Se poate face analiză calitativă și cantitativă.” (adică analiza calității și a cantității). Putem utiliza adjectivul în […]
Read MoreNu confunda cuvântul polisemantic cu omonimele. „Omonim” este o noțiune relativă, la fel ca „geamăn” sau „frate”. Nu-i poți spune unui singur cuvânt „omonim”. Așa cum un om singur la părinți nu poate fi numit „geamăn” sau „frate”. Deci nu poți spune: „Cuvântul bancă este omonim.”; așa cum nu poți spune: „Georgică este geamăn (sau […]
Read MoreParadigma verbului „a bea” are două forme identice pentru indicativ prezent și indicativ imperfect. Astfel, formele de prezent sunt următoarele: beau, bei, bea, bem, beți, beau. Formele de indicativ imperfect sunt: beam, beai, bea, beam, beați, beau. Ele se construiesc cu sufixul gramatical „-ea” specific imperfectului. Observăm că formele de persoana a III-a singular și […]
Read MoreA trage un semnal de alarmă – a atrage atenția Uneori ignoranța vorbitorilor duce la formulări rizibile. De exemplu, amestecând expresiile „a trage un semnal de alarmă” și „a atrage atenția”, unii au produs enormitatea „a atrage un semnal de alarmă”. Iată ce putem găsi pe site-ul unei televiziuni foarte populare: „MAE atrage un semnal […]
Read MoreCum e corect? Valoarea gramaticală de bază a cuvântului „mândru” este de adjectiv. Adjectivul poate îndeplini în propoziție funcțiile sintactice de atribut și de nume predicativ. Când este nume predicativ, el se scrie, la forma de plural, întotdeauna, cu… Vezi explicația aici: https://youtu.be/sJCud8QtPqM. ………………………………………….. Dă un test online aici: https://teste.meditatiilaromana.ro/2023/08/29/mandri-mandrii/.
Read MoreSubstantivul „membru” pune probleme în scris la forma de plural. Când se scrie cu un „i”? Când se scrie cu doi de „i”? Explicația gramaticală e simplă. Se scrie cu un „i” când are forma de plural și este nearticulat. Acest „i” este desinență de plural. Se scrie cu doi de „i” când are forma […]
Read MoreVariante corecte: „așază”/„așează” și „înșală”/„înșeală” A apărut DOOM3, Dicționarul Ortografic, Ortoepic și Morfologic al limbii române, ediția a treia. Dicționarul aduce niște modificări, relaxând unele norme. De exemplu, forma de indicativ prezent a verbului „a așeza” are acum două variante scrise acceptate: „așază” (cum era până acum) și „așează” (scris cu „e”). Tot la fel, […]
Read MoreCuvântul „calmitate” nu este înregistrat în dicționarele Academiei. El bântuie totuși de vreo sută de ani prin subteranele limbii române, adus din când în când la lumină fie de către un ignorant ingenuu, fie de către un ignorant afectat. Nu este împrumutat din franceză, cum s-ar putea crede, ci este format, pe teren românesc, prin […]
Read MoreSubiecte rezolvate la limba și literatura română – Evaluarea națională 2022 Subiectul I A. 1. „cabluri de oțel”, „parâme”, „bare de fier”, „șuruburi”, „cuie”, „butoiașe cu ulei de in”, „cutii de vopsea”, „pânză groasă de vele” (două, la alegere) 2. a) 3. b) 4. a) 5. corect; corect; incorect; corect; corect; incorect. B. 1. a) […]
Read MoreRecapitulare pentru Evaluarea națională 2022 – exercițiul 30 Enunțurile următoare reprezintă mesajul trimis de un tânăr pe o rețea socială. Rescrie-le, corectând greșelile de orice natură! „E ciudat că numărul cumpărătorilor de prăjituri, au crescut, chear dacă gustul rău a ciocolatei ne e familial. Poate că ne-am obijnuit așa și nu ne mai pasă de […]
Read MoreRecapitulare pentru Evaluarea națională 2022 – exercițiul 29 Cuvintele subliniate din enunțul „nu vreau nici orice altă meserie care să mă oblige să-mi petrec timpul stând mereu în acest loc.” au, în ordine: a) 4 sunete, 5 sunete, 6 sunete, 5 sunete. b) 4 sunete, 4 sunete, 5 sunete, 4 sunete. c) 3 sunete, 4 […]
Read MoreRecapitulare pentru Evaluarea națională 2022 – exercițiul 28 Indică felul părților de vorbire subliniate din enunțul de mai jos, precizând cazul (dacă au) și funcția lor sintactică: „nu vreau nici orice altă meserie care să mă oblige să-mi petrec timpul stând mereu în același loc.”. –––––- Răspunde pe forum! –––––- Vezi răspunsul corect, cu explicații, […]
Read MoreRecapitulare pentru Evaluarea națională 2022 – exercițiul 27 Fă analiza sintactică completă a frazei următoare: „nu vreau nici orice altă meserie care să mă oblige să-mi petrec timpul stând mereu în același loc.”. ––––––– Rezolvă exercițiul pe forum! ––––––– Rezolvarea cu explicații, aici
Read More