Extras din GALR 2008, pagina 168 În formule expresive cu de, se produce o reorganizare a grupului nominal. Adjectivul se substantivează și devine centru sintactic al grupului: harnica de Irina, leneșul de Ion, nebuna de mine etc. Această construcție, cu adjective substantivate, poate avea în componență un nume propriu (ticălosul de Tomșa), un substantiv […]
Read MoreConform GBLR, „construcții de tipul noi toți, noi trei, aceiași doi, toți trei reprezintă un tipar apozitiv special, în care atât baza, cât și apoziția au natură pronominală și în care componentele nu sunt obligatoriu izolate prozodic.” Exemplu: „I le-am recomandat pe acestea două.” „(pe) acestea” – pronume demonstrativ / funcție sintactică de complement direct; […]
Read MoreParticipiul este o formă verbală nepersonală care are trăsături de verb, dar se comportă (când nu este simplu component al unei forme compuse) ca un adjectiv. Participiul este o formă alcătuită din radical şi terminaţie (sufix). Terminaţiile sunt diferite, în funcţie de clasa şi subclasa morfologică a verbelor: plec-+-at, făc-+-ut, mer-+-s, rup-+-t, fug-+-it, cobor-+-ât. Verbele […]
Read MoreManualul: Limba și literatura română Clasa: a VIII-a Editura: Art Klett, 2020 Autorii: Florentina Sâmihăian, Sofia Dobra, Monica Halaszi, Anca Davidoiu-Roman, Horia Corcheș Pagina: 77 Greșeala: Se confundă construcțiile cu reflexiv obligatoriu cu cele în care pronumele reflexiv are funcție sintactică. 1. La secțiunea „Repere” se afirmă că „în construcțiile în care pronumele reflexiv are […]
Read MoreDă click pe imaginea de mai jos pentru explicații. Sau citește-le singur dedesubtul imaginii. Dacă ai înțeles, dă un test aici: https://teste.meditatiilaromana.ro/2024/08/22/cai-sau-c-ai/. Când scriem „cai” (fără cratimă) și când scriem „c-ai” (cu cratimă)? Pe scurt, se scrie fără cratimă când este vorba despre un singur cuvânt. Se scrie cu cratimă când sunt două cuvinte diferite […]
Read More
Dă click pe imagine pentru explicație. Sau citește-o singur mai jos. Substantivul neutru cu sensul „material sub formă de pulbere de tencuială, spărturi de cărămidă și mortar, provenit din dărâmarea unor ziduri sau după executarea unor lucrări de zidărie” are forma corectă „moloz”. „Moloz”, nu „moluz”. Forma de plural nearticulată este „molozuri”. Celelalte forme sunt: […]
Read MoreVerbul „a adopta” este de conjugarea I, subclasa a II-a, fără sufixul „-ez-” de indicativ și conjunctiv prezent. El se conjugă astfel: -la indicativ prezent: „eu adopt”, „adopți”, „adoptă”; -la conjunctiv prezent: „eu să adopt”, „să adopți”, „să adopte”. Este greșit prin urmare enunțul: „Legea prevede ca părintele care adoptează un copil să poată beneficia […]
Read MoreSubstantivul „genunchi” este invariabil, adică are aceeași formă pentru singular și plural. Formele de singular sunt: „genunchi”, „genunchiul”, „genunchiului”. Este greșit, așadar, enunțul: „M-am lovit la un genunche.” Corect: „M-am lovit la un genunchi.” Greșit: „Am facut radiografie la genunchele drept.” Corect: „Am facut radiografie la genunchiul drept.” Greșit: „Simt o durere în zona genunchelui.” […]
Read MoreMultă lume crede că „fortuit” este o formă mai elegantă a lui „forțat”. Semidocții sclifosiți îl folosesc considerând că astfel își arată cultura. De fapt, se fac de râs. Cuvântul „fortuit” nu înseamnă „forțat”.
Read MoreGreșeală de limbă la Digi 24, emisiunea DigiMatinal Verbul „a costa” înseamnă „a avea un preț, o valoare în bani; a prețui.” Prin urmare este greșită construcția „prețul costă”: „Prețul mediu al unui hectar de teren arabil costă 8000 de euro.” „Prețul costă” este un pleonasm. Nu prețul costă, nu prețul are un preț, ci […]
Read MoreLimba română este bogată în expresii savuroase, pe care vorbitorii contemporani nu le mai cunosc și nu le mai folosesc. Una din aceste expresii este „cățea de vreme”. Expresia „cățea de vreme” înseamnă „vreme rea, cumplită”. Întâlnim această expresie rară la scriitorul Barbu Ștefănescu Delavrancea, în schița „Sorcova”, publicată în 1885 : „Biata Bălașa!… Săracă […]
Read MoreÎndeobște copiii – dar nu numai – pronunță „acțibild”, cu „c”, „agțibild”, cu „g” sau chiar „ațibild”. Toate aceste forme sunt greșite. Forma corectă a cuvântului este cu „b” – atât în pronunțare, cât și în scriere: „abțibild”. Cuvântul este un neologism, împrumutat din germană: Abziehbild, (format din abziehen „a desprinde” și Bild „imagine”). Adevărat […]
Read MoreDă click pe imagine pentru a urmări explicații detaliate. Sau citește singur, dedesubtul imaginii, explicațiile pe scurt. Apoi, dacă ai înțeles, dă un test aici: https://teste.meditatiilaromana.ro/2023/09/06/ca_c-a/. 1.Ca se scrie fără cratimă, pentru că este un singur cuvânt. El poate fi: adverb (prepoziţie): Le ştie pe toate ca un om mare. conjuncţie (face parte din conjuncţia compusă ca să): Pleacă repede ca să nu întârzie. 2. C–a se […]
Read MoreDă click pe imaginea de mai jos pentru explicații detaliate. Sau citește-le singur pe scurt dedesubtul imaginii. Apoi, dă un test aici: https://teste.meditatiilaromana.ro/2023/09/04/ati_a-ti/. 1. Aţi (formă prescurtată de la aveţi) se scrie astfel, pentru că este un singur cuvânt. El este verb auxiliar care serveşte la formarea: indicativului, perfect compus (aţi învăţat, aţi ales, aţi cules): Voi aţi învăţat bine în acest semestru. Aţi ales până aţi cules! condiţionalului-optativ (aţi mânca, aţi fi avut, aţi fi învăţat): Aţi mânca un […]
Read MoreDă click pe imaginile de mai jos pentru explicații detaliate. Sau citește-le singur mai jos, pe scurt. Apoi, dă un test, pentru fixare, aici: https://teste.meditatiilaromana.ro/2023/08/24/al_a-l/. 1. Al este un cuvânt. Al – marcă posesiv-genitivală Un prieten al meu mi-a dat o carte. Un copil al vecinului se joacă în curte. Al […]
Read More