„La fel ca” și „la fel cu”
Comparația de egalitate cu regent verbal sau propozițional
Această comparație implică o relație complexă între două procese sau stări, în care există un element comun (de obicei implicit) și unul diferit (obligatoriu explicitat). Regentul poate fi nu doar verbul, ci grupul verbal sau chiar propoziția.
Acest tip de structuri comparative se realizează la nivel sintactic prin:
- nume predicative: Casa asta este ca o închisoare.; Concursul este cum e o loterie.;
- predicative suplimentare: Am putea s-o imaginăm la fel de bine ca pe un strat protector fără de care sufletul ajunge în contact direct cu luciditatea și se destramă. (G. Liiceanu, Ușa interzisă);
- circumstanțiale de mod comparative ale verbului – Toți lucrează ca tine.; Toți lucrează cum lucrezi și tu. – sau ale propoziției: Ca peste tot în sud-est, efortul intelectual al elitei, devenită politică sub presiunea evenimentelor și a realității de pe teren, era menit a induce și cimenta solidarități organizate. („Secolul 20”, 1997);
- circumstanțiale cantitative: Nu toți lucrează cât tine.;
- atribute izolate: Ca și copilul, omenirea vrea să fie dusă de mână (G. Liiceanu, Ușa interzisă).
Elementele de relație sunt: ca, precum, cât, cum (cu specializările lor caracteristice în introducerea unor grupuri sau propoziții, vezi supra): adesea apar în structuri emfatizate: la fel ca / la fel cu, tot așa ca; exact ca, tocmai ca, întocmai ca, ca și: Căci soarta noastră de oameni ai lunii […] are, ca și marea, flux și reflux. (A. Pleșu, Minima moralia).
Cu subordonare față de o propoziție, sunt destul de frecvente și locuțiunile față de, în comparație cu: Mâncătorii de alte animale dau tipul superior, cel al ființei de pradă. Față de ele, bestia-om a dat în plus doar cultura, pare-se. (C. Noica, Modelul).
Din Gramatica limbii române, vol. II, Enunțul, București, 2008, p. 203
